Alergia la proteina laptelui de vacă sau APLV
Alergia la proteina laptelui de vacă (APLV) este una dintre cele mai frecvente forme de alergie alimentară la sugari și copii mici.
De ce apare?
În cazul APLV, sistemul imunitar al copilului reacționează exagerat la proteinele din laptele de vacă, tratându-le ca și cum ar fi periculoase, chiar dacă în realitate nu sunt. Este ca și cum organismul ar apăsa „butonul de panică” fără un motiv real, declanșând o reacție alergică.
Cum se manifestă?
APLV se poate manifesta în moduri foarte diferite, de la simptome ușoare până la reacții severe. Ca să fie mai ușor de înțeles, vom împărți manifestările în două categorii:
🔹 Simptome imediate (IgE-mediate) – apar în doar câteva minute până la 2 ore după ce copilul a consumat alergenul (proteina din laptele de vacă).
🔹 Simptome tardive (non-IgE-mediate) – reacțiile pot apărea după 48 de ore și chiar până la 7 zile de la contactul cu alergenul.
Fiecare copil poate reacționa diferit, iar uneori semnele pot fi greu de asociat cu laptele.
Care sunt cele mai frecvente simptome în APLV?
Alergia la proteina laptelui de vacă (APLV) poate afecta mai multe sisteme ale corpului și, din acest motiv, simptomele pot părea că “vin de nicăieri” sau că nu au legătură una cu cealaltă. De aceea, este important ca părinții să știe unde să se uite și la ce să fie atenți.
🔸 Simptome digestive
Acestea sunt printre cele mai frecvente semne în cazul bebelușilor:
Regurgitările frecvente – mult mai dese și mai abundente decât cele considerate normale după masă
Colicile intense, greu de calmat, uneori însoțite de plâns inconsolabil
Diareea, care poate fi moale, explozivă și uneori chiar cu firicele de sânge, semn că intestinul este iritat
Constipația persistentă, mai ales atunci când este însoțită de disconfort la eliminare
Refuzul alimentației, copilul plânge cand vine ora de masă
Vărsăturile repetate, care pot apărea imediat după masă
Durerile abdominale, exprimate prin încordarea picioarelor și neliniște
🔸 Simptome respiratorii
De multe ori, părinții se gândesc la o răceală, dar aceste semne pot avea legătură cu alergia:
Secreții nazale persistente, fără alte semne de infecție
Tuse seacă sau productivă, care nu cedează
Respirația șuierătoare (cunoscută ca wheezing), mai ales în timpul somnului sau după mese
🔸 Manifestări cutanate:
Eczeme – pete uscate, roșii, care apar de obicei pe obraji, frunte, bărbie, trunchi sau pliurile pielii
Urticarie – bubițe roșii, care apar brusc și pot dispărea la fel de repede
Roșeață persistentă pe obraji, chiar dacă nu e foarte aspră
🔸 Simptome generale
Pe lângă semnele vizibile, uneori starea generală a copilului ridică semne de întrebare:
Iritabilitate constantă, plâns frecvent fără motiv clar
Creștere slabă în greutate sau chiar stagnare, în ciuda unei alimentații aparent suficiente
💡Important de reținut:
Simptomele pot apărea singure sau în combinație, iar intensitatea lor poate varia. Un copil poate avea doar probleme digestive, în timp ce altul poate prezenta și manifestări respiratorii sau cutanate. Ceea ce le leagă adesea este faptul că apar recurent după expunerea la laptele de vacă sau formulele care îl conțin.
Cum se pune diagnosticul?
Diagnosticul de APLV nu se pune doar pe baza unui simptom sau a unei suspiciuni. Este un proces care începe întotdeauna cu o discuție detaliată între părinți și medicul pediatru.
🔍 Totul pornește de la istoria completă a simptomelor copilului:
Ce alimente a consumat copilul?
Ce reacții au apărut după consum?
Cât de repede după masă s-au manifestat simptomele?
Această etapă este foarte importantă, pentru că multe dintre semnele APLV se regăsesc și în alte afecțiuni frecvente la vârste mici, cum ar fi refluxul gastroesofagian, infecțiile respiratorii sau intoleranțele digestive. De aceea, o anamneză atentă ajută medicul să excludă alte cauze și să se concentreze pe cele mai probabile.
👨⚕️ După consultul clinic, medicul poate recomanda:
Investigații suplimentare, cum ar fi teste de sânge sau teste cutanate, în cazurile suspectate de alergie IgE-mediată
Sau, cel mai frecvent, inițierea unei probe terapeutice – adică excluderea completă a laptelui de vacă și a derivatelor acestuia din alimentația copilului, pentru o perioadă determinată, urmată de observarea evoluției
Această probă este foarte importantă mai ales în formele non-IgE mediate, unde testele de laborator nu sunt relevante. Dacă simptomele se ameliorează sau dispar complet, iar apoi reapar după reintroducerea laptelui, diagnosticul de APLV devine foarte probabil.
Este bine de știut că nu toate cazurile necesită analize costisitoare – uneori, atenta observare a copilului și colaborarea strânsă cu medicul pot duce la un diagnostic clar și sigur.
Care este rolul dietei de eliminare în diagnostic?
Atunci când există suspiciunea de APLV, primul pas concret și foarte util este începerea unei diete de eliminare – adică excluderea completă a proteinei din laptele de vacă din alimentație, pentru o perioadă de 2 până la 4 săptămâni.
🔸 Dacă bebelușul este alăptat exclusiv, atunci mama va elimina din propria dietă toate produsele care conțin lapte, inclusiv cele ascunse. Apasă aici pentru a vedea regimul alimentar pentru mamele care alăptează copii cu APLV.
🔸 Dacă bebelușul este hrănit cu formulă, se va trece la un lapte special, cu proteine extensiv hidrolizate sau, în unele cazuri, la formulă pe bază de aminoacizi. (Vom dezbate pe larg acest subiect la partea de tratament)
Această etapă este foarte importantă chiar dacă testele de sânge pentru anticorpi IgE ies negative, mai ales în cazurile în care simptomele copilului sunt foarte sugestive pentru APLV.
✅ Dacă în timpul dietei copilul se simte mai bine, simptomele se reduc sau dispar complet, acesta este un semn puternic că proteinele din laptele de vacă ar putea fi declanșatorul.
❌ Dacă nu apare nicio îmbunătățire, este puțin probabil ca APLV să fie cauza, iar continuarea dietei nu este necesară.
Este important ca această dietă să fie făcută doar la recomandarea și sub supravegherea medicului, pentru a evita deficiențele nutriționale și pentru a asigura un diagnostic corect.
Ce investigații putem face?
Testele de sânge (IgE specifice) și
testele cutanate (prick test)
🔬 Testele de sânge (IgE specifice) și testele cutanate (cunoscute ca prick test) pot fi de ajutor la orice vârstă, mai ales când medicul suspectează o formă IgE-mediată de APLV.
Aceste teste evaluează dacă organismul copilului este sensibilizat – adică dacă sistemul imunitar recunoaște proteina din laptele de vacă ca fiind ceva “străin” și declanșează un răspuns.
🔍 Un rezultat pozitiv înseamnă că există o reacție imună, însă nu confirmă automat o alergie activă. De ce? Pentru că există copii cu teste pozitive, dar fără simptome – iar diagnosticul de APLV nu se bazează doar pe un rezultat de laborator.
✅ De aceea, testele trebuie corelate cu simptomele copilului și, dacă este cazul, urmate de un test de provocare alimentară (realizat doar sub supraveghere medicală), pentru a confirma dacă într-adevăr proteina din lapte provoacă reacțiile observate.
Testele cutanate de tip „patch”
Există și așa-numitele teste cutanate de tip „patch”, care presupun aplicarea pe piele a unui plasture ce conține proteine din laptele de vacă. Deși par utile în teorie, aceste teste NU sunt recomandate pentru diagnosticarea APLV.
De ce nu se folosesc?
🔸 Pentru că nu există o standardizare clară și acceptată privind prepararea și aplicarea antigenului (substanța testată).
🔸 În plus, interpretarea rezultatelor este dificilă și subiectivă, adică depinde mult de experiența și percepția medicului.
Rezultatele pot fi inexacte sau înșelătoare, ceea ce poate duce la confuzii și măsuri inutile, cum ar fi excluderea pe termen lung a alimentelor fără un motiv real.
Dozarea Imunoglobulinelor E totale
Mulți părinți aud de „dozarea IgE totale” în analizele de sânge și se întreabă dacă aceasta poate confirma o alergie la laptele de vacă.
Răspunsul este: nu cu adevărat.
🔬 Chiar dacă valoarea IgE totale este mare sau mică, acest lucru nu ne spune clar dacă este vorba de APLV.
O valoare crescută poate indica o tendință alergică generală (numită „teren atopic”), dar nu identifică alergenul exact. Iar o valoare normală nu exclude o alergie, mai ales în formele non-IgE mediate, unde IgE-urile nu sunt implicate deloc.
➡️ Așadar, IgE totală nu este un test util pentru diagnosticarea APLV și nu trebuie folosit singur ca bază pentru decizii legate de alimentație sau tratament.
Testarea intradermică
Testarea intradermică presupune injectarea unei cantități mici de alergen sub piele, cu scopul de a vedea dacă organismul reacționează.
Deși este utilizată în alte tipuri de alergii (mai ales la medicamente sau înțepături de insecte), în cazul APLV este rar folosită.
De ce? Pentru că la copiii foarte sensibili, această metodă poate provoca reacții alergice puternice, uneori chiar severe.
⚠️ Din acest motiv, nu este considerată sigură și nu este recomandată pentru diagnosticarea alergiei la proteina laptelui de vacă.
Dozarea anticorpilor IgG specifici
Uneori, părinților li se recomandă teste pentru anticorpi IgG specifici împotriva laptelui sau altor alimente. Este foarte important să știți că acești anticorpi NU indică o alergie.
🔍 Prezența IgG-urilor arată doar că organismul a fost expus la un anumit aliment, cum ar fi laptele de vacă, și a recunoscut proteina ca fiind ceva obișnuit.
❗ Cu alte cuvinte, aceste analize reflectă o reacție normală, nu o reacție alergică.
Anticorpii IgG NU au valoare în diagnosticul APLV, iar ghidurile internaționale nu recomandă utilizarea lor.
Folosirea acestor teste poate duce la interpretări greșite, eliminări inutile de alimente și multă confuzie pentru părinți.
Endoscopia digestivă (cu biopsie)
Este o investigație care permite vizualizarea interiorului tubului digestiv și prelevarea de mostre de țesut (biopsii).
În contextul alergiei la proteina laptelui de vacă, această procedură este foarte rar necesară.
Se ia în considerare doar în cazuri speciale, atunci când copilul are simptome digestive severe și persistente, care nu se ameliorează cu dieta de eliminare, cum ar fi:
Diaree cronică și apoasă, care nu se oprește în timp
Vărsături frecvente sau refuz alimentar constant
Anemie inexplicabilă, apărută fără pierderi evidente de sânge
Întârziere în creștere sau chiar pierderea în greutate
❗ Scopul endoscopiei nu este confirmarea APLV, ci mai ales excluderea altor afecțiuni digestive grave, cum ar fi boala celiacă, boala inflamatorie intestinală sau infecții cronice.
Testul de provocare orală
Este considerat „gold standard-ul” în diagnosticul alergiei la proteina laptelui de vacă (APLV). Cu alte cuvinte, este cea mai sigură și concludentă metodă de a confirma sau infirma alergia.
Cum funcționează?
După ce copilul a urmat o dietă de eliminare, iar simptomele s-au ameliorat sau au dispărut, medicul poate decide reintroducerea controlată a laptelui.
✔️ Se începe cu o cantitate foarte mică, administrată treptat, în condiții de supraveghere medicală strictă (de obicei într-un spital sau cabinet specializat).
✔️ Copilul este monitorizat atent pentru a se observa dacă apar din nou reacții alergice, fie imediate (cum ar fi urticarie, vărsături, respirație șuierătoare), fie întârziate (precum diaree sau eczemă).
Acest test este important pentru că:
Poate confirma clar diagnosticul de APLV
Ajută medicul să decidă dacă dieta trebuie continuată sau poate fi întreruptă
Evită eliminarea inutilă a laptelui dacă copilul de fapt nu este alergic
❗ Testul trebuie făcut doar la indicația medicului și într-un mediu controlat, deoarece poate provoca reacții alergice semnificative la copiii cu APLV reală.
Este pasul final care aduce certitudine în diagnostic, mai ales când testele și simptomele nu au oferit un răspuns clar.
Cum se tratează APLV?
Tratamentul copiilor sub 12 luni
Tratamentul nu înseamnă medicamente, ci în primul rând modificarea alimentației, pentru a elimina complet sursa alergiei – adică proteina din laptele de vacă.
🔹 La copiii sub 12 luni, tratamentul de bază constă în:
✔️ Excluderea completă a proteinei laptelui de vacă din alimentația copilului
✔️ Dacă bebelușul este alăptat, și mama trebuie să elimine din dieta ei toate produsele care conțin lapte, inclusiv cele „ascunse” (brânzeturi, iaurturi, produse de patiserie, unele supe instant etc.).Apasă aici pentru a vedea regimul alimentar pentru mamele care alăptează copii cu APLV.
⏳ Această dietă de excludere trebuie urmată:
Timp de cel puțin 6 luni
sauPână când copilul ajunge la vârsta de 9 – 12 luni, în funcție de evoluție și de recomandările medicului
Este foarte important ca întreaga perioadă să fie supravegheată de un medic pediatru sau alergolog, pentru a urmări creșterea, dezvoltarea și eventualele semne de toleranță care se pot instala treptat.
Aceasta nu este o dietă „pentru toată viața”, ci o etapă care ajută copilul să se vindece și să dezvolte toleranță alimentară în siguranță.
Ce se întâmplă în cazurile mai severe?
Pentru unii copii, mai ales cei care au avut reacții alergice severe (vărsături intense, urticarie extinsă, dificultăți de respirație sau scădere în greutate), dieta de excludere poate fi necesară o perioadă mai lungă:
⏳ Până la 12 – 18 luni, în funcție de evoluția copilului și de recomandările medicului.
🔁 După această etapă, copilul trebuie reevaluat medical, iar medicul poate decide:
Repetarea testelor IgE specifice
Sau realizarea unui test de provocare controlat, pentru a verifica dacă organismul mai reacționează la proteina din lapte sau dacă a dezvoltat toleranță
🍼Ce tip de lapte folosim?
🔹 Formulele cu proteine extensiv hidrolizate (EHF) – sunt cele mai recomandate, pentru că:
✔️ Conțin proteine „rupturi mici”, greu de recunoscut de sistemul imunitar
✔️ Sunt sigure, eficiente și bine tolerate în majoritatea cazurilor de APLV
🔹 Formulele pe bază de orez hidrolizat, parțial sau extensiv, pot fi o alternativă bună în caz de refuz sau intoleranță la EHF
🔹 Laptele de soia – poate fi o opțiune după vârsta de 6 luni, dar cu atenție sporită, pentru că:
❗ Aproximativ 10 – 15 % dintre copiii cu APLV pot avea reacții și la soia
‼️ Ce NU se recomandă:
🚫 Formulele parțial hidrolizate – nu sunt suficient procesate și pot declanșa reacții
🚫 Laptele altor animale – cum ar fi laptele de capră care are proteine similare cu cele din laptele de vacă și poate provoca aceleași reacții
🚫 Băuturile vegetale (soia, cocos, migdale, orez) pentru că nu sunt potrivite pentru sugari: nu conțin nutrienții necesari pentru creștere și dezvoltare
👨⚕️ Toate alegerile legate de lapte și alimentație trebuie făcute împreună cu medicul pediatru, pentru a garanta siguranța și nutriția corectă a copilului.
Cum facem diversificarea la un copil cu APLV?
🥣Diversificarea se face, în mare parte, la fel ca la un copil fără APLV, cu o singură diferență importantă:
🔸 Se evită toate produsele care conțin lapte de vacă, inclusiv unt, brânză, iaurt, smântână sau preparate care au lapte în compoziție (piureuri instant, biscuiți, cereale pentru bebeluși etc.).
❗Diversificarea NU trebuie amânată și nu trebuie evitate alimentele cu potențial alergenic – precum:
✔️ Ouăle
✔️ Peștele
✔️ Glutenul
Acestea se pot introduce la momentul potrivit, conform schemei de diversificare, dacă nu există alte contraindicații medicale.
Și pentru că nu am cum să acopăr totul subiectul legat de diversificare în acest articol, am să vă las aici link-ul către eBook-ul: Diversificarea Bebelușului ghid complet pentru părinții
Diversificarea este o etapă esențială în dezvoltarea copilului, iar prezența APLV nu trebuie să fie o piedică, ci doar o adaptare atentă, ghidată de informații corecte.
Cum se tratează APLV?
Tratamentul copiilor peste 1 an
Pe măsură ce copilul crește, tratamentul APLV nu mai înseamnă doar evitarea laptelui, ci și asigurarea unei alimentații echilibrate și complete, adaptate noilor nevoi nutriționale.
🔹 Copiii de peste 12 luni au nevoie de supraveghere atentă a dietei, pentru că excluderea laptelui și a produselor lactate poate duce la carențe nutriționale dacă nu se face corect.
Este foarte important ca alimentația să conțină suficiente:
✔️ Proteine – din carne, pește, ouă, leguminoase (linte, năut, fasole) și produse speciale fără lapte
✔️ Calciu – din legume verzi (broccoli, spanac), semințe (chia, susan), tofu cu calciu sau suplimente, dacă e cazul
✔️ Vitamina D – care poate fi administrată sub formă de picături. Dacă vrei să citești mai multe despre Vitamina D atunci apasă aici!
✔️ Vitamina A – prezentă în morcovi, dovleac, cartof dulce, ou și ficat.
💡 Un plan alimentar personalizat, realizat cu ajutorul medicului sau al unui nutriționist cu experiență în pediatrie, poate asigura dezvoltarea optimă chiar și în absența laptelui.
APLV se poate gestiona cu succes și la această vârstă, atâta timp cât dieta este echilibrată și supravegheată corespunzător.
Care este evoluția în timp?
🔹 Vestea bună este că majoritatea copiilor cu APLV se vindecă pe măsură ce cresc. Sistemul lor imunitar se maturizează treptat, iar în timp învață să tolereze proteina din laptele de vacă.
⏳ Durata dietei de eliminare diferă de la un copil la altul și depinde de mai mulți factori:
✔️ Vârsta la care a început alergia – cu cât mai devreme apare, cu atât mai mare este șansa de vindecare până la 3 ani
✔️ Severitatea simptomelor – copiii cu forme ușoare sau moderate au tendința de a dezvolta mai repede toleranță
✔️ Rezultatele testelor IgE sau prick testelor – valorile în scădere pot sugera că organismul începe să accepte proteina
📆 În general, cei mai mulți copii depășesc APLV între 1 și 3 ani, dar în cazurile mai severe, alergia poate persista până spre vârsta de 5 ani sau, rar, mai mult.
✅ Reevaluările periodice sunt esențiale pentru a decide când și cum poate fi reintrodus laptele în siguranță. Cu o supraveghere atentă și o alimentație bine adaptată, prognosticul este foarte bun în majoritatea cazurilor.
Când se poate face testul de provocare?
Testul de provocare orală este momentul-cheie în care putem afla dacă organismul copilului a dezvoltat toleranță la proteina din laptele de vacă.
📆 Momentul în care se face testul diferă în funcție de istoricul copilului:
Dacă simptomele au fost ușoare, iar testele IgE au fost negative, testul se poate face după cel puțin 3 luni de dietă de eliminare.
Dacă au existat reacții mai serioase – cum ar fi erupții extinse, umflături sau alte reacții alergice vizibile – iar testele IgE au fost puternic pozitive, provocarea se amână până la 12 luni sau mai mult, în funcție de recomandarea medicului.
⚠️ Este foarte important ca dieta să nu fie menținută inutil, mai ales dacă testul de provocare este negativ.
🔸 Restricțiile alimentare nejustificate pot duce la deficiențe nutriționale, afectând creșterea și dezvoltarea copilului.
❌ Dacă testul rămâne pozitiv (apar din nou simptome după reintroducere), se continuă dieta de excludere încă 6 – 12 luni, apoi copilul este reevaluat din nou.
👨⚕️ Toate deciziile privind testul de provocare trebuie luate împreună cu medicul pediatru sau alergolog, într-un cadru sigur și supravegheat. Este un pas esențial pentru a ști când putem reintroduce laptele fără riscuri.
În concluzie
Alergia la proteina laptelui de vacă (APLV) este o afecțiune frecventă în primii ani de viață, dar care, în majoritatea cazurilor, se ameliorează odată cu creșterea copilului. Deși poate părea copleșitoare la început, cu o abordare corectă, ghidată de medic, și o dieta bine echilibrată, copilul poate crește și se poate dezvolta normal și sănătos.
🔍 Diagnosticul nu se bazează pe un singur test, ci pe observarea atentă a simptomelor, colaborarea cu medicul și, uneori, pe testul de provocare orală.
🍼 Excluderea laptelui nu trebuie să însemne lipsuri sau izolare alimentară, ci doar adaptare și echilibru.
💡 Cu sprijinul potrivit, majoritatea copiilor depășesc alergia, iar restricțiile alimentare pot fi eliminate în timp, fără riscuri.
Acest articol ți-a fost oferit de către doctorul Rață Andrei. Dă click aici pentru a face o programare!
Dacă dorești un consult online atunci mă poți găsi pe aplicația Ringdoc! Apasă aici pentru a stabili o programare!
Dacă ai doar o simplă întrebare legată de acest subiect sau de oricare alt subiect, nu uita că îmi poți scrie pe Medic.Chat , iar eu îți voi răspunde în cel mai scurt timp.
Dacă informațiile oferite v-au fost utile și doriți să sprijiniți proiectul PediDuck, puteți să-mi arătați aprecierea prin donarea unui “🐣Bobocel de Rață” pentru a crește stolul de Rățuște accesând următorul link: https://buymeacoffee.com/pediduckf. Acest gest mă ajută să continui să creez conținut de calitate și să ofer sfaturi valoroase pentru părinți. Vă mulțumesc din suflet pentru susținere!
Bibliografie
American Academy of Pediatrics (AAP) – Hypoallergenic Infant Formulas https://publications.aap.org
European Society for Paediatric Gastroenterology, Hepatology and Nutrition (ESPGHAN) – Guidelines for the diagnosis and management of cow’s milk protein allergy Vandenplas Y et al., 2012
NHS UK – Cow’s Milk Allergy https://www.nhs.uk
Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului – România Ghiduri pentru diversificare și alergii alimentare
Dr. Elana Natker, RD – Nutrition considerations in cow’s milk protein allergy Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition
Academy of Nutrition and Dietetics – Food allergies and breastfeeding https://www.eatright.org
KellyMom.com – Dairy and other food sensitivities in breastfed babies https://kellymom.com
One Response