Gripa la copil

Salutare dragi părinți! În aceast articol, doresc să abordăm un subiect important și actual pentru sănătatea copiilor noștri si anume gripa. Odată cu schimbarea sezonului și începutul iernii, gripa devine o preocupare majoră pentru mulți dintre noi. Este esențial să înțelegem riscurile pe care le implică gripa pentru copiii noștri și cum putem lua măsuri pentru a-i proteja împotriva acestei boli contagioase și potențial periculoase. Vom explora simptomele gripei, modalitățile de prevenire și importanța vaccinării în această luptă împotriva infecției virale.

Ce este gripa?

Gripa la copii reprezintă o preocupare majoră în domeniul sănătății, având în vedere vulnerabilitatea celor mici la complicațiile severe ale bolii și impactul asupra întregii comunități. Întrucât copiii sunt adesea considerați o grupă de risc în ceea ce privește gripa, înțelegerea particularităților acestei afecțiuni în contextul lor devine importantă pentru asigurarea unei îngrijiri eficiente și a unei protecții adecvate împotriva bolii.

Care este diferența între gripa A și gripa B?

Gripa A și gripa B sunt două tipuri diferite de virusuri gripale care provoacă afecțiuni similare, dar prezintă unele diferențe în ceea ce privește distribuția, gravitatea și răspândirea.

Gripa A: Acest tip de gripă are mai multe subtipuri, incluzând subtipurile H1N1 și H3N2, precum și alte subtipuri care pot provoca gripa aviară sau gripa porcină. Gripa A suferă mutații mai frecvente, ceea ce poate duce la apariția unor noi tulpini ducând la noi pandemii.
Gripa B: Acest tip de gripă are două linii genetice majore, cunoscute sub numele de linia B/Yamagata și linia B/Victoria. Gripa B suferă mutații mai lente decât gripa A și nu are subtipuri.

Gravitatea simptomelor

Poate varia între gripa A și gripa B, dar în general nu există diferențe semnificative. Ambele pot provoca febră, frisoane, dureri musculare, oboseală, tuse și alte simptome respiratorii.

Distribuția și sezonalitatea:

Gripa A: Este mai frecvent întâlnită și poate fi responsabilă pentru pandemii globale, cum ar fi gripa spaniolă din 1918 sau gripa H1N1 din 2009. Subtipurile de gripă A pot circula pe tot parcursul anului și pot cauza sezoane gripei mai intense.
Gripa B: Este mai puțin frecventă decât gripa A și nu este asociată cu pandemii la fel de mari. Gripa B are tendința de a fi mai activă în lunile mai târzii ale sezonului gripal și poate fi mai concentrată în comunități sau grupuri de populație.

Care sunt semnele și simptomele gripei la sugari si copilul mic?

Gripa determină pe lângă simptomele clasice:

Febră înalta 39 – 40 grade Celsius,
Tuse seacă sau productivă,
Congestie nazală

Și simptome non-specifice, cum ar fi:

Iritabilitatea
Lipsa poftei de mâncare
Dificultățile de alimentație
Diaree și vărsături (mai puțin specifice)

Care sunt semnele și simptomele gripei la copilul mare?

Gripa la copii poate prezenta o varietate de simptome, de la ușoare până la severe, iar manifestările pot varia în funcție de vârstă și starea generală de sănătate a fiecărui copil. Simptomele gripale pot apărea brusc și pot include:

Febră înalta 39 – 40 grade Celsius
Tuse seacă sau productivă
Congestie nazală
Dureri de gât
Dureri de cap
Dureri musculare mai ales în zona gambelor
Diaree și vărsături (mai puțin specifice)

Ce analize de laborator sunt necesare pentru a confirma gripa?

Partea paraclinică a gripei la copii se referă la acele aspecte ale diagnosticului care implică investigații de laborator și imagistice, în contrast cu simptomele și semnele observate în mod direct. Iată câteva aspecte importante ale evaluării paraclinice a gripei la copii:

Testele de diagnosticare a virusului gripal:

Testele rapide antigenice de gripă: Utilizează o metodă imunocromatografică pentru a detecta prezența antigenelor virale în proba pacientului. De obicei, acestea implică utilizarea unei benzi sau a unei casete pe care se aplică proba și se așteaptă pentru a observa rezultatul. Principalul avantaj ale acestor teste este viteza în obținerea rezultatelor. În general, rezultatele pot fi obținute în aproximativ 15 – 30 de minute, ceea ce permite un diagnostic rapid și o inițiere promptă a tratamentului sau a altor măsuri necesare. Aceste teste au o sensibilitate și o specificitate variabilă în detectarea infecției virale.

Să luăm un exemplu simplu pentru a înțelege mai bine sensibilitatea și specificitatea:

Imaginați-vă că sunteți un vânător care își folosește arcul pentru a lovi anumite ținte. În acest caz:

Sensibilitatea ar fi capacitatea arcului de a lovi corect ținta atunci când este prezentă în câmpul de tragere. Cu cât arcul este mai precis și lovește mai des ținta atunci când este acolo, cu atât este mai sensibil.
Specificitatea, pe de altă parte, ar fi capacitatea arcului de a NU lovi greșit alte obiecte care nu sunt ținta. Dacă arcul este foarte precis și nu lovește alte obiecte decât ținta atunci când tragi, acesta este considerat specific.

Deci, în termeni de testare pentru virusul gripal:

Sensibilitatea arată cât de bine poate testul detecta virusul gripal atunci când este prezent în organism. Cu cât un test are o sensibilitate mai mare, cu atât este mai probabil să detecteze corect prezența virusului în cazul persoanelor infectate.
Specificitatea arată cât de bine poate testul exclude eronat prezența virusului gripal atunci când acesta nu este prezent. Un test cu specificitate ridicată nu va oferi rezultate pozitive fals pentru persoanele care nu sunt infectate cu virusul gripal.

Totuși, aceste teste pot prezenta uneori rezultate fals negative sau fals pozitive, iar interpretarea lor trebuie făcută în contextul clinic al pacientului.

Cu toate că sunt utile în diagnosticul rapid, testele rapide antigenice de gripă au și unele limitări. Acestea pot avea o sensibilitate mai scăzută decât testele PCR (vom discuta imediat si despre aceste teste), ceea ce înseamnă că pot rata unele cazuri de gripă.

Testele de reacție în lanț a polimerazei (PCR).

PCR-ul este o tehnică moleculară sensibilă care amplifică și detectează secvențe specifice de ADN sau ARN.

PCR-ul este extrem de sensibil și specific în detectarea prezenței virusului gripal în probele pacientului. Aceasta înseamnă că poate identifica chiar și cantități mici de material viral și poate distinge cu precizie virusul gripal de alți patogeni respiratori.

Acesta oferă rezultate în câteva ore până la câteva zile, în funcție de laboratorul care efectuează testarea și de fluxul de lucru al acestuia. Deși nu este la fel de rapid ca testele rapide antigenice, PCR-ul oferă o sensibilitate și o specificitate superioară și poate detecta gripa în stadiile incipiente ale infecției.

Hemograma

Analiza sângelui poate arăta leucopenie (scăderea numărului de globule albe), neutropenie (scăderea numărului de neutrofile). În cazurile mai severe de gripa sau în complicațiile sale putem observa și trombocitopenie (scăderea numărului de trombocite).

Radiografia toracică:

Aceasta poate fi efectuată în cazurile severe sau complicate pentru a exclude pneumonii bacteriene secundare sau alte complicații pulmonare.

Analiza biochimică a sângelui

Pot fi efectuate pentru a evalua funcția hepatică și renală, care pot fi afectate în cazurile severe de gripă sau în complicațiile sale.

Teste de coagulare:

În cazuri rare, gripa poate duce la tulburări de coagulare, cum ar fi coagulopatia de consum sau tromboze.

Monitorizarea gazelor din sânge

În cazurile severe, în special în cazul copiilor care necesită ventilație mecanică sau care sunt internați în unități de terapie intensivă, monitorizarea gazelor din sânge poate fi esențială pentru a evalua schimburile de gaze și pentru a ghida terapia.

Ce alte boli pot provoca simptome similare?

Diagnosticul diferențial al gripei la copii implică identificarea și excluderea altor afecțiuni cu simptome similare care pot fi întâlnite în acest grup de vârstă. Iată câteva dintre aceste afecțiuni:

Infecții respiratorii virale: Alte infecții respiratorii virale, precum virusul sincițial respirator (VSR), adenovirusul și virusurile paragripale, pot provoca simptome similare cu gripa la copii. Diagnosticul diferențial implică adesea testarea pentru aceste virusuri și evaluarea contextului clinic și epidemiologic.
Răceala comună: Similar adulților, răceala comună este o afecțiune comună la copii și poate prezenta simptome precum febră, tuse, secreții nazale și oboseală. Gripa este adesea mai severă și poate fi diferențiată prin debutul brusc și simptomele mai intense.
Infecții bacteriene: Pneumonia bacteriană, bronșita bacteriană și alte infecții respiratorii bacteriene pot provoca simptome similare cu gripa la copii, inclusiv febră, tuse și dureri musculare. Diagnosticul diferențial implică de obicei examenul fizic, analizele de sânge și, uneori, radiografia toracică.
Infecții de tract urinar (ITU): poate fi întâlnită la copii și poate provoca febră și simptome generale similare cu cele ale gripei. Diagnosticul diferențial implică de obicei analiza urinei pentru a detecta prezența bacteriilor sau a altor markeri de infecție.
Boli inflamatorii și autoimune: Boli precum boala Kawasaki, Lupusul eritematos sistemic și alte boli inflamatorii sau autoimune pot prezenta simptome febrile și generale, care pot fi confundate cu gripa la copii. Diagnosticul diferențial implică de obicei evaluarea istoricului medical, examenul fizic și, uneori, analize de sânge specifice.
Alte afecțiuni febrile: Orice afecțiune care poate provoca febră la copii, cum ar fi apendicita, infecțiile de ureche sau alte infecții sistemice, trebuie luată în considerare în diagnosticul diferențial al gripei.

Care sunt complicațiile gripei?

Pneumonia: Una dintre cele mai grave complicații ale gripei la copii este pneumonia, care poate fi cauzată fie de virusul gripal în sine, fie de infecții bacteriene secundare. Pneumonia gripală poate necesita spitalizare și tratament intensiv și poate fi fatală în unele cazuri.
Infecții ale urechii: Copiii cu gripă pot dezvolta otita medie, ca o complicație a infecției virale sau bacteriene. Aceste infecții pot provoca durere de ureche, febră și scăderea auzului și pot necesita tratament cu antibiotice.
Sinuzita: Inflamația sinusurilor poate apărea ca o complicație a gripei, în special la copiii mai mari sau la adolescenți. Această afecțiune poate provoca durere facială, congestie nazală, secreții nazale purulente și febră.
Complicații neurologice: În cazuri rare, gripa poate provoca complicații neurologice, cum ar fi encefalita sau mielita, care pot afecta sistemul nervos central sau periferic și pot avea consecințe grave asupra sănătății copilului.
Exacerbarea altor afecțiuni medicale: Gripa poate agrava alte afecțiuni medicale preexistente la copii, cum ar fi astmul bronșic, boli cardiace sau alte afecțiuni cronice. Aceste situații pot necesita management medical suplimentar și monitorizare atentă.

Cum tratăm gripa?

Odihnă și hidratare: Sunt fundamentale pentru recuperarea copilului în timpul gripei. Este important să-i oferiți celui mic suficient lichid pentru a preveni deshidratarea, deoarece febra și transpirația pot duce la pierderi de fluid corporal.
Medicamente antipiretice: Dacă copilul are febră sau disconfort din cauza febrei, pot fi administrate medicamente antipiretice, cum ar fi Paracetamolul sau Ibuprofenul, conform dozei și instrucțiunilor de pe prospect. Dacă nu știi cum se tratează febra la copil nu uita să citești articolul despre cum gestionam febra la copil
Medicamente antivirale: În unele cazuri, medicul pediatru poate prescrie medicamente antivirale, cum ar fi oseltamivirul (Tamiflu) , în special dacă copilul este la risc de complicații sau prezintă simptome severe. Aceste medicamente pot ajuta la reducerea severității și duratei bolii, dar sunt eficiente doar dacă sunt administrate în primele 48 de ore de la debutul simptomelor si iti voi spune de ce printr-un
Exemplu: Să spunem că “Gripa” este focul, iar medicamentul “Tamiflu” este apa. Atunci când începeți să simțiti simptomele gripei, este ca și cum primiți un semnal că focul s-a aprins și este momentul să-l stingeți cu apă adică cu Tamiflu. Apa reprezintă un mijloc bun de stingere a focului, dar după cum știi, apa este cea mai eficientă atunci când este folosită devreme, înainte ca focul să se răspândească prea mult (adică virusul gripal să nu ajungă să se replice prea mult). La fel, Tamiflu funcționează cel mai bine dacă este utilizat rapid, în primele 48 de ore de la debutul simptomelor, pentru a opri răspândirea virusului și pentru a reduce intensitatea simptomelor.
Tratament simptomatic: Simptomele precum tusea, durerea musculară, congestia nazală și durerile de cap pot fi gestionate cu diferite tratamente simptomatice.
Izolare și precauții de transmitere: Este important să izolați copilul bolnav de alte persoane pentru a preveni răspândirea infecției. Asigurați-vă că copilul respectă regulile de igienă respiratorie, cum ar fi acoperirea gurii și a nasului cu un șervețel sau cu cotul atunci când tuseste sau strănută.

Cum putem preveni gripa?

Vaccinarea antigripală: Vaccinarea anuală antigripală este cea mai eficientă metodă de profilaxie a gripei. Vaccinul antigripal este disponibil în fiecare sezon.Există două tipuri principale de vaccinuri antigripale utilizate în prezent:

Vaccinuri antigripale trivalente: Aceste vaccinuri conțin trei tulpini diferite de virus gripal: două subtipuri de virusuri de tip A (H1N1 și H3N2) și un tip de virus de tip B. Acestea sunt cele mai comune vaccinuri antigripale utilizate și sunt concepute pentru a oferi protecție împotriva celor trei tulpini de gripă considerate cele mai probabile să circule într-un sezon gripal.

Vaccinuri antigripale tetravalente: Aceste vaccinuri conțin patru tulpini diferite de virus gripal: cele două subtipuri de virusuri de tip A (H1N1 și H3N2) și două linii de virusuri de tip B (din linia Yamagata și linia Victoria). Vaccinurile antigripale tetravalente oferă o protecție suplimentară împotriva unui al doilea tip de virus B și sunt recomandate de către Organizația Mondială a Sănătății pentru a crește eficacitatea vaccinării.

Ambele tipuri de vaccinuri antigripale pot fi administrate sub formă de injecție intramusculară sau prin atomizare nazală, în funcție de preferințele și indicațiile medicale specifice.

Părinții pot alege oricare dintre cele două tipuri de vaccin antigripal, injectabil sau cu administrare nazală, în funcție de vârsta copilului. Vaccinurile antigripale injectabile se pot folosi în cazul tuturor copiilor, încă de la vârsta de 6 luni

Cele sub formă de spray intranazal însă sunt recomandate doar copiilor cu vârste cuprinse între 2 și 18 ani. În schimb, cele din urmă vin cu un mare avantaj: nu implică o înțepătură. Așadar, reprezintă un mare avantaj, mai ales pentru copiii mai mici, care au frică de ac.

Cum administrăm vaccinul antigripal intranazal?

Conceput ca o opțiune mai puțin dureroasă decât vaccinurile injectabile, vaccinul antigripal sub formă de spray este administrat prin pulverizarea în nas, făcându-l astfel mai ușor de tolerat. Acesta este introdus într-un aplicator similar cu o seringă și se eliberează cu ușurință prin apăsarea unui piston. Conținutul aplicatorului este pulverizat în ambele nări, în doze egale, fie imediat, fie la intervale foarte scurte, prin apăsarea puternică a pistonului, pentru a asigura o distribuție uniformă în nas.

Aplicatorul este echipat cu un mecanism care împarte doza în cantități egale pentru fiecare nara. În timpul administrării acestui vaccin antigripal, copilul poate respira normal, fără a fi necesară inspirarea suspensiei prin nas. Dacă copilul strănută – o reacție obișnuită după pulverizarea suspensiei în nas – nu există nici o problemă. Strănutul nu afectează eficacitatea vaccinului, deoarece acesta este absorbit rapid.

Dacă nu este injectat, se poate administra acasă?

Sub nicio formă! Chiar dacă nu necesită injectare, vaccinul antigripal intranazal pentru copii trebuie administrat exclusiv de către un specialist, în cabinetul medicului pediatru sau de familie. Este important de reținut că este vorba totuși despre un vaccin, nu despre picături nazale obișnuite, iar administrarea corectă este foarte importantă. În plus, este necesar să se consulte copilul în prealabil pentru a verifica dacă există contraindicații.

Cât de eficient este vaccinul antigripal fară înțepătură?

Efectul protector al vaccinului antigripal intranazal este comparabil cu cel al vaccinului injectabil. În această privință, nu există diferențe semnificative între ele. Mai mult, Centrul European de Control al Bolilor Transmisibile (ECDC) nu face nicio recomandare fermă în favoarea unuia sau altuia, ci subliniază importanța respectării indicațiilor privind vârsta și eventualele afecțiuni asociate fiecărui copil.

La cât timp după vaccinare este copilul protejat împotrivă gripei?

După vaccinare, sistemul imunitar începe să dezvolte protecție în aproximativ 2 săptămâni, oferind o formă de apărare parțială împotriva gripei chiar și în prima săptămână de la administrare.

Este important să reținem că pentru copiii sub 9 ani, care primesc vaccinul antigripal pentru prima dată, fie el injectabil sau intranazal, vaccinarea se face în două etape, cu două doze administrate la un interval de 4 săptămâni. Pentru cei care au fost vaccinați într-un sezon anterior, o singură doză este suficientă pentru a asigura protecția completă, indiferent de tipul de vaccin antigripal utilizat.

În mod obișnuit, protecția oferită de vaccinul antigripal persistă timp de 6 luni până la 12 luni. Aceasta este una dintre principalele motive pentru care vaccinarea antigripală trebuie repetată anual.

Ce contraindicații are vaccinul antigripal pentru copii?

Vaccinul antigripal nu este recomandat pentru copiii care prezintă următoarele condiții:

reacție alergică severă la ouă sau la proteinele din ou (cum ar fi ovalbumina);
hipersensibilitate la substanțele conținute în vaccin (cum ar fi gelatina sau gentamicina);
imunodeficiență clinică cauzată de afecțiuni sau tratament imunosupresor;
astm bronșic sever și wheezing (respirație suierătoare) activ;
administrare a tratamentului cu salicilați, datorită asocierea cu sindromul Reye care poate apărea în timpul infecției cu tulpini virale gripale “sălbatice”.

Ce reacții adverse pot avea vaccinurile antigripale?

Vaccinurile antigripale sunt printre cele mai sigure produse medicale, cu reacții adverse grave extrem de rare. Cele mai frecvente reacții adverse după vaccinarea injectabilă includ: roșeață și umflături la locul injectării, dureri de cap, dureri musculare și febră ușoară. Pentru vaccinarea nazală, reacțiile adverse comune sunt: congestia nazală, secrețiile nazale apoase, scăderea poftei de mâncare și senzația de oboseală. Studiile clinice au evidențiat și alte posibile reacții adverse, precum durerile de cap, disconfortul muscular și febra.

Care sunt celelalte măsuri preventive împotriva gripei?

Igiena mâinilor: Spălarea regulată și corectă a mâinilor cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde este o măsură eficientă de prevenire a răspândirii virusului gripal și a altor infecții respiratorii. Dacă apă și săpunul nu sunt disponibile, se poate utiliza dezinfectantul pentru mâini pe bază de alcool. Evitarea atingerii ochilor, nasului și gurii cu mâinile murdare poate reduce riscul de transmitere a virusului gripal și a altor infecții respiratorii.
Igienă respiratorie: Acoperirea gurii și a nasului cu un șervețel sau cu cotul atunci când tusesc sau strănută poate ajuta la prevenirea răspândirii virusului gripal în aer și la contaminarea suprafețelor. De asemenea, este important să se evite atingerea feței cu mâinile murdare pentru a reduce riscul de transmitere a virusului gripal.
Evitarea contactului: cu persoanele bolnave de gripa și limitarea expunerii la aglomerările de oameni poate reduce riscul de infectare cu virusul gripal.
Copiii și adulții cu simptome de gripă ar trebui să rămână acasă până când febra a dispărut timp de cel puțin 24 de ore fără utilizarea de medicamente antipiretice. Aceasta ajută la prevenirea răspândirii virusului gripal în comunitate.

În concluzie

Acest articol va oferit o perspectivă cuprinzătoare asupra gripei, o boală respiratorie contagioasă care poate afecta serios sănătatea oamenilor de toate vârstele, cu accent special pe impactul său asupra copiilor.

În lumina informațiilor furnizate, este evident că gripa nu trebuie subestimată și că prevenirea este cheia în controlul și reducerea impactului său asupra sănătății publice. Vaccinarea antigripală, igiena personală adecvată și evitarea expunerii la persoane bolnave sunt strategii esențiale pentru protejarea noastră și a celor din jurul nostru.

Acest articol ți-a fost oferit de către doctorul Rață Andrei. Dă click aici pentru a face o programare!

Dacă ai vreo întrebare legată de acest subiect sau de oricare alt subiect, nu uita că îmi poți scrie pe Medic.Chat , iar eu îți voi răspunde în cel mai scurt timp.

Nu uita să arunci o privire și în secțiunea noastră de produse! Poate găsești ceva util pentru copilul tău!

Dacă informațiile oferite v-au fost utile și doriți să sprijiniți proiectul PediDuck, puteți să-mi arătați aprecierea prin donarea unui “🐣Bobocel de Rață” pentru a crește stolul de Rățuște accesând următorul link: https://buymeacoffee.com/pediduckf. Acest gest mă ajută să continui să creez conținut de calitate și să ofer sfaturi valoroase pentru părinți. Vă mulțumesc din suflet pentru susținere!

Bibliografie

Centers for Disease Control and Prevention (CDC). (2023). Flu symptoms & complications. Prezentat la https://www.cdc.gov/flu/symptoms/symptoms.htm
Centers for Disease Control and Prevention (CDC). (2023). Types of influenza viruses. Prezentat la https://www.cdc.gov/flu/about/viruses/types.htm
World Health Organization (WHO). (2022). Influenza (Seasonal). Prezentat la https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/influenza-(seasonal)
American Academy of Pediatrics. (2021). Influenza. În Red Book: 2021-2024 Report of the Committee on Infectious Diseases (pp. 504-522). Itasca, IL: American Academy of Pediatrics.
Fiore, A. E., Uyeki, T. M., Broder, K., Finelli, L., Euler, G. L., Singleton, J. A., … & Bridges, C. B. (2010). Prevention and control of influenza with vaccines: Recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP), 2010. MMWR Recommendations and Reports: Morbidity and Mortality Weekly Report, 59(8), 1-62.
Keren, R., & Zaoutis, T. (2023). Approach to the febrile infant and child. În R. M. Kliegman, B. St. Geme, N. F. Schor, & R. E. Behrman (Eds.), Nelson Textbook of Pediatrics (21st ed., pp. 102-107). Philadelphia, PA: Elsevier.
Munoz, F. M., & Piedra, P. A. (2018). Influenza. În S. S. Long, L. K. Pickering, C. G. Prober (Eds.), Principles and Practice of Pediatric Infectious Diseases (5th ed., pp. 978-1003). Philadelphia, PA: Elsevier.
Ralston, S. L., & Menon, Y. (2023). Influenza. În S. S. Kliegman, R. E. Behrman, B. F. Stanton, J. St. Geme, N. F. Schor, & R. M. Kliegman (Eds.), Nelson Textbook of Pediatrics (22nd ed., pp. 1473-1481). Philadelphia, PA: Elsevier.
Uyeki, T. M., Bernstein, H. H., Bradley, J. S., Englund, J. A., File Jr, T. M., Fry, A. M., … & Harper, S. A. (2019). Clinical practice guidelines by the Infectious Diseases Society of America: 2018 update on diagnosis, treatment, chemoprophylaxis, and institutional outbreak management of seasonal influenza. Clinical Infectious Diseases, 68(6), e1-e47.
World Health Organization (WHO). (2022). Vaccines against influenza. Prezentat la https://www.who.int/news-room/questions-and-answers/item/vaccines-against-influenza

Tagged Gripa la copii Simptome gripa copil Tratament gripa copil Prevenire gripa copii Vaccin gripa copii