PediDuck

Bronșiolita acută: Cauze, simptome și tratament
Bronșiolita este o infecție virală acută ce afectează căile respiratorii mici, cunoscute sub numele de bronșiole — cele mai fine ramificații ale aparatului respirator, responsabile de transportul aerului în plămâni. Această afecțiune determină inflamarea și umflarea bronșiolelor, îngreunând astfel fluxul de aer și provocând dificultăți în respirație.
 
Bronșiolita este întâlnită cel mai frecvent la sugari și copiii mici, în special la cei sub vârsta de 2 ani, deoarece căile lor respiratorii sunt mai înguste și mai susceptibile la blocaje.

De cele mai multe ori, bronșiolita este cauzată de infecția cu virusul sincițial respirator (VSR), un agent patogen extrem de contagios, care se răspândește rapid în sezonul rece, în special din toamnă până în primăvară.

Care sunt simptomele inițiale ?

Bronșiolita debutează, de obicei, cu simptome ușoare, asemănătoare unei răceli obișnuite. La început, copilul poate avea o tuse ușoară, secreții nazale și febră scăzută. Aceste manifestări inițiale pot persista câteva zile și, aparent pot parea inofensive.

Pe măsură ce infecția progresează, însă, simptomele devin tot mai severe. Inflamația bronșiolelor determină îngustarea căilor respiratorii, ceea ce face ca respirația să devină dificilă. În această fază, copilul poate prezenta:

  • Dificultăți de respirație: Respirația devine mai rapidă și mai greoaie, iar copilul pare să depună un efort suplimentar pentru a putea inhala aerul.
  • Respirație șuierătoare (wheezing): În timpul expirației, se poate auzi un sunet șuierător, asemănător unui fluierat, cauzat de trecerea aerului prin căile respiratorii îngustate.
  • Respirație accelerată: Creșterea numărului de respirații pe minut este un semn că organismul încearcă să compenseze dificultatea de a obține suficient oxigen.
  • Prezența tirajului: Mușchii gâtului și ai pieptului se contractă vizibil mai intens în timpul respirației, iar pielea din jurul coastelor și gâtului se retrage în timpul inspirului, indicând un efort respirator crescut.

Care sunt semnele de alarmă ?

În cazurile severe de bronșiolită, pot apărea simptome alarmante care indică o deteriorare gravă a stării copilului și necesitatea unei intervenții medicale de urgență:

  • Cianoză: Buzele, fața sau unghiile copilului capătă o nuanță albăstruie sau gri, un semn că oxigenul nu ajunge în cantitate suficientă în organism.
  • Apnee: Episoade de pauze în respirație, în care copilul încetează să respire pentru câteva secunde.
  • Letargie: Copilul devine neobișnuit de somnolent, lipsit de energie sau nu răspunde la stimuli, indicând o scădere a nivelului de oxigenare a creierului.
  • Dificultăți de alimentație: Copilul refuză să mănânce sau să bea, sau nu are suficientă energie pentru a suge la sân sau din biberon, ceea ce poate duce rapid la deshidratare.

Aceste semne de alarmă necesită o evaluare medicală imediată, deoarece pot indica o formă severă de bronșiolită ce poate pune viața copilului în pericol.

Ce analize luăm?

În majoritatea cazurilor, bronșiolita este diagnosticată clinic, pe baza examinării fizice și a istoricului medical al copilului. Medicul pediatru poate identifica afecțiunea ascultând respirația copilului, căutând semne precum respirația șuierătoare, retracțiile intercostale și dificultățile de respirație. De regulă, diagnosticul se stabilește pe baza simptomelor și a vârstei copilului, fără a fi necesare teste suplimentare în cazurile ușoare până la moderate.

Care este tratamentul ?

Tratamentul bronșiolitei este, în principal, unul de susținere, deoarece organismul copilului trebuie să lupte singur împotriva infecției virale, neexistând medicamente specifice care să elimine virusurile responsabile de această afecțiune. Scopul intervenției este de a ameliora confortul copilului și de a gestiona simptomele, până când infecția se vindecă în mod natural.

Care sunt principalele măsuri de susținere ?

  • Hidratarea: Este foarte important să vă asigurați că copilul primește suficiente lichide, deoarece febra și respirația rapidă pot duce la deshidratare. Dacă micuțul nu poate bea sau mânca suficient, poate fi necesară spitalizarea pentru administrarea de fluide intravenoase (perfuzie).
  • Controlul febrei: Pentru a reduce disconfortul și a scădea febra, se pot administra antipiretice, precum paracetamolul sau ibuprofenul, conform recomandărilor medicului. Acestea ajută la menținerea unei temperaturi normale și la îmbunătățirea stării generale a copilului. Dacă nu știi ce ai de făcut în caz de febră aruncă un ochi pe eBook-ul: Cum gestionăm febra, ghid complet pentru părinți.
  • Menținerea căilor respiratorii libere: Pentru a facilita respirația copilului, este important să păstrați nasul curat. Puteți utiliza o pompă nazală sau ser fiziologic pentru a elimina mucusul, în special înainte de hrănire sau somn.

În cazurile severe de bronșiolită, poate fi necesară spitalizarea pentru monitorizare și tratament intensiv:

  1. Administrarea de oxigen: Dacă nivelul de oxigen din sânge este scăzut, copilul poate avea nevoie de oxigen suplimentar, administrat prin mască sau canulă nazală, pentru a asigura o oxigenare adecvată.

  2. Monitorizare constantă: În spital, copilul va fi atent monitorizat pentru evaluarea semnelor vitale, a nivelului de oxigen și a stării de hidratare, iar tratamentul va fi ajustat în funcție de evoluția simptomelor.

Cum putem preveni bronșiolita?

Prevenția cu Synagis (Palivizumab)

Synagis (palivizumab) este un anticorp monoclonal utilizat pentru prevenirea infecțiilor cu virusul sincitial respirator (VSR), principala cauză a bronșiolitei. Anticorpii monoclonali sunt proteine create în laborator, care imită funcția sistemului imunitar, protejând organismul împotriva infecțiilor. Palivizumab acționează prin legarea de VSR, împiedicând virusul să infecteze celulele căilor respiratorii și, astfel, reducând riscul de apariție a bronșiolitei sau a complicațiilor care pot apărea.

Cui îi este recomandat Synagis?

Deoarece bronșiolita poate fi deosebit de severă la anumite categorii de copii, Synagis este recomandat în mod special pentru cei cu risc crescut de complicații grave în cazul infecției cu VSR. Aceste grupuri vulnerabile includ:

  1. Sugarii prematuri: Copiii născuți înainte de 35 de săptămâni de gestație au un sistem imunitar și plămâni insuficient dezvoltați, ceea ce îi face mai susceptibili la infecții severe.

  2. Copiii cu boli pulmonare cronice: De exemplu, cei cu displazie bronhopulmonară — o afecțiune comună la sugarii prematuri care au necesitat oxigen suplimentar sau ventilație mecanică în perioada neonatală.

  3. Copiii cu malformații cardiace congenitale: Aceștia prezintă, de asemenea, un risc crescut de a dezvolta complicații severe în urma infecției cu VSR, datorită vulnerabilității lor pulmonare și cardiace.

Cum se administrează Synagis?

Pentru a oferi o protecție eficientă împotriva VSR, Synagis trebuie administrat lunar pe durata sezonului VSR, care coincide de obicei cu lunile reci, din toamnă până în primăvară. În general, sezonul începe în luna octombrie și se încheie în aprilie, atingând vârful în decembrie și ianuarie. Prin urmare, Synagis ar trebui administrat lunar între septembrie și aprilie, asigurând astfel protecția pe întreaga perioadă de risc.

Fiecare doză conferă protecție pentru aproximativ 30 de zile, iar injecțiile se administrează intramuscular, de obicei în mușchiul coapsei.

Este foarte important ca părinții să urmeze întregul program de administrare recomandat de medic, deoarece această măsură preventivă reduce semnificativ riscul de infecție cu VSR și, implicit, riscul de spitalizare și complicații severe la copiii vulnerabili.

Putem face și prevenția prin vaccinare pentru VSR la gravide?

CDC recomandă vaccinarea împotriva virusului sincitial respirator (VSR) pentru gravide, în intervalul săptămânilor 32 – 36 de sarcină, utilizând vaccinul Abrysvo de la Pfizer. Vaccinarea maternă oferă protecție bebelușului prin transferul de anticorpi de la mamă la făt, reducând semnificativ riscul de bronșiolită în primele luni de viață, când riscul de infecție cu VSR este cel mai ridicat.

Vaccinarea gravidelor este programată între septembrie și ianuarie, pentru a coincide cu sezonul de circulație al VSR, astfel încât bebelușii să fie protejați imediat după naștere. Dacă gravida nu a primit vaccinul în timpul sarcinii, se recomandă administrarea anticorpului monoclonal Nirsevimab nou-născutului, înainte sau la începutul sezonului VSR.

Studiile au arătat că acest vaccin reduce riscul de spitalizare a bebelușilor cu 68 % și riscul de vizite la medic pentru infecția cu VSR cu 57 %  în primele trei luni de viață.

În concluzie

Prevenția joacă un rol foarte important în protejarea copiilor împotriva bronșiolitei. O igienă riguroasă, precum spălatul frecvent pe mâini și evitarea contactului cu persoanele bolnave, poate reduce semnificativ riscul de răspândire a virusului sincitial respirator (VSR) și a altor virusuri respiratorii.

Părinții trebuie să fie vigilenți și să recunoască semnele timpurii ale bronșiolitei, simptome despre care am discutat în prima parte a articolului pentru a interveni prompt în cazul unei infecții.

Acest articol ți-a fost oferit de către doctorul Rață Andrei. Dă click aici pentru a face o programare!

Dacă ai vreo întrebare legată de acest subiect sau de oricare alt subiect, nu uita că îmi poți scrie pe Medic.Chat , iar eu îți voi răspunde în cel mai scurt timp.

Nu uita să arunci o privire și în secțiunea noastră de produse! Poate găsești ceva util pentru copilul tău!

Dacă informațiile oferite v-au fost utile și doriți să sprijiniți proiectul PediDuck, puteți să-mi arătați aprecierea prin donarea unui “🐣Bobocel de Rață” pentru a crește stolul de Rățuște accesând următorul link: https://buymeacoffee.com/pediduckf. Acest gest mă ajută să continui să creez conținut de calitate și să ofer sfaturi valoroase pentru părinți. Vă mulțumesc din suflet pentru susținere!

Bibliografie

  1. Centers for Disease Control and Prevention (CDC). (2023). RSV Infection (Respiratory Syncytial Virus). Accesat la https://www.cdc.gov/rsv/index.html

  2. World Health Organization (WHO). (2023). Respiratory Syncytial Virus (RSV). Accesat la https://www.who.int

  3. American Academy of Pediatrics (AAP). (2022). Management of Bronchiolitis in Infants and Children. Pediatrics Journal, Vol. 150, Issue 4.

  4. Pfizer. (2023). Abrysvo Vaccine for RSV Prevention. Accesat la https://www.pfizer.com

  5. National Institute of Allergy and Infectious Diseases (NIAID). (2023). Palivizumab (Synagis) for RSV Prevention. Accesat la https://www.niaid.nih.gov

  6. British Medical Journal (BMJ). (2022). Management of Bronchiolitis in Children. BMJ Clinical Review, Vol. 379.

  7. Mayo Clinic. (2023). Bronchiolitis in Infants: Causes, Symptoms, and Treatment. Accesat la https://www.mayoclinic.org

  8. MedlinePlus. (2023). Bronchiolitis – Symptoms, Diagnosis, and Prevention. Accesat la https://medlineplus.gov

  9. UpToDate. (2023). Prevention and Treatment of Bronchiolitis in Infants. Accesat la https://www.uptodate.com

  10. New England Journal of Medicine (NEJM). (2022). Effectiveness of Palivizumab and Nirsevimab in Preventing RSV Infections. NEJM, Vol. 387.

  11. Johns Hopkins Medicine. (2023). Preventing RSV in Infants and Young Children. Accesat la https://www.hopkinsmedicine.org

  12. World Journal of Pediatrics. (2023). Antibody-Based Prevention Strategies for RSV. Vol. 19, Issue 2.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *