Rujeola (Pojarul): Simptome și Prevenire
Salutare dragi părinți! În urmă cu câteva săptămâni am fost contactată de mai multe prietene a căror copii făceau febră, aparent fară niciun alt simptom. Am zis: Hai să mai așteptam, să vedem ce urmează…
Ghiciți ce a urmat? ERUPȚIA – fiind declarată epidemie de Rujeola, am zis că este momentul perfect pentru a face un articol cu informații cât mai exacte și utile despre acest subiect. Să începem!
Ce este Rujeola ( POJARUL ) ?
Este o boală respiratorie virală acută. Virusul este membru al genului Morbillivirus din familia Paramyxoviridae. Oamenii sunt singurele gazde naturale ale virusului rujeolei. Animalele nu răspândesc acest virus.
În epoca pre-vaccin, rujeola era endemică în Europa și majoritatea oamenilor ar fi fost infectați în timpul copilăriei. Imunizarea împotriva rujeolei a început în anul 1963 și a schimbat dramatic epidemiologia bolii. Rujeola nu mai este endemică în majoritatea țărilor europene.
Cum se transmite ?
Pojarul este extrem de contagios și se estimează că 90% dintre persoanele neimune expuse la un individ infecțios se vor îmbolnăvi. Perioada de incubație este cuprinsă între 10-14 zile.
Virusul se transmite de la o persoană la alta prin picăturile căilor respiratorii eliminate atunci când bolnavii tușesc sau strănută, ori prin contactul cu suprafațele contaminate.
Virusul poate trai până la 2 ore de la contaminare. Persoanele infectate sunt considerate contagioase cu aproximativ patru zile ÎNAINTE de debutul erupției cutanate și patru zile ULTERIOR. Cea mai contagiosa parte este cea anterioară erupției, deoarece pacienții prezintă tuse.
Ce semne și simptome prezintă bolnavii?
- Febră ( de obicei valori mari 39 – 40 grade Celsius ) – Dacă nu știi ce ai de făcut în caz de febră dă click aici!
- Stare generală modificată
- Tuse
- Secreții nazale seromucoase abundente
- Conjunctivită
- Durere în gât
- Enantem patognomonic (Puncte Koplik) – puncte albe la nivelul mucoasei bucale în dreptul premolarilor.
Urmată de o erupție cutanată ce se răspândește de la nivelul feței și retroauricular până la trunchi și extremitățile inferioare. Erupția poate prezenta uneori denivelări ( eritem maculo-papular) cu tendință la confluare. De obicei NU dă prurit.
Imagini Rujeolă
În poza de mai sus putem obseva erupția rujeolei ce apare sub formă unor pete roșii. Aceste leziuni cutanate pot acoperi întregul corp și au tendință de a se uni, formând zone extinse de roșeață. Erupția începe de obicei pe față, apoi se extinde treptat pe gât, trunchi, brațe, picioare și restul corpului.
În această imagine putem observa erupția rujeolei la nivelul feței. Ea debutează de obicei în zona din spatele urechilor și pe linia părului, extinzându-se apoi către față. Aceasta începe sub formă de pete mici și roșiie, care se unesc și se extind. Erupția poate acoperi treptat întreaga față, inclusiv buzele și interiorul gurii.
În acesta imagine, se poate observa o erupție cutanată caracteristică ce începe de la nivelul feței și se extinde progresiv spre torace și în jos pe corp. Acest tip de răspândire este frecvent întâlnit în acest tip de boala, unde leziunile cutanate își schimbă localizarea pe măsură ce boala progresează. Astfel, identificarea modelului de extindere poate fi un indiciu important în stabilirea diagnosticului și în gestionarea corectă a simptomelor copilului.
În această imagine, sunt vizibile punctele albe caracteristice la nivelul mucoasei bucale, situate în dreptul premolarilor. Aceste pete, cunoscute sub denumirea de puncte Koplik, reprezintă un semn distinctiv al rujeolei și apar adesea în stadiile incipiente ale bolii, înainte de erupția cutanată generalizată. Identificarea lor este importantă pentru un diagnostic precoce al rujeolei, permițând o intervenție rapidă și adecvată pentru gestionarea infecției.
ATENȚIE!
FEBRA dispare odată cu apariția erupției. Persistența febrei după apariția erupției este considerat semnal de alarmă.
Prin ce metode putem pune diagnosticul?
Putem colecta următoarele probe pentru detecția rujeolei:
- Exudat faringian/ nazofaringian
- Fluid oral
- Urina( mai rar)
- Testarea anticorpilor specifici de tip IgM (sunt detectabili după 3 zile de la apariția erupției – dispar odată cu dispariția bolii) și de tip IgG (detectabili după 3 săptămâni – persista mult timp).
Atenție! Dacă recoltăm în perioada anterioară erupției ( faza prodromală ) atunci există slabe șanse de a avea un rezultat “pozitiv” . De aceea se recomandă să se efectueze în primele 3 zile de la apariția erupției.
Cu ce facem diferenta?
Rujeola poate fi confundată cu:
- Boala mână-gură-picior – dă click aici pentru a afla mai multe despre această boală
- Rinofaringita acută
- Rubeola
- Roseola infantum
- Febra Dengue ( foarte rara la noi )
Ce putem face acasă? Ce tratament se recomandă?
Nu există o terapie antivirală specifică pentru rujeolă și majoritatea cazurilor se vor recupera cu tratament de susținere – adică hidratare ( apă, ceai, etc. ) și antitermice ( paracetamol, ibuprofen și metamizol sodic – ATENȚIE, conform prospectului în funcție de vârstă și de greutate). Dacă nu știi ce ai de făcut în caz de febră dă click aici!
NU administrăm antibiotic preventiv – doar în cazurile confirmate de suprainfecție bacteriană și doar după recomandarea unui medic!
Continuarea febrei după două zile de la apariția erupției cutanate este un semn al complicațiilor!
S-a observat o legătură între cazurile severe de rujeolă din rândul copiilor cum ar fi cei spitalizați, malnutriți și cei care prezintă carență de vitamina A.
ATENȚIE! Nu administrați de bunăvoie vitamin A – aceasta este hepatotoxică!
Care sunt complicațiile bolii?
• Chiar și la copiii sănătoși anterior, rujeola poate provoca boli grave care necesită spitalizare!
• Unul din fiecare 1.000 de cazuri de rujeolă va dezvolta encefalită acută ( inflamația creierului), ceea ce duce adesea la leziuni cerebrale permanente.
• Unul până la trei din fiecare 1.000 de copii infectați cu rujeolă vor muri din cauza complicațiilor respiratorii și neurologice.
• Pe departe cea mai temută și groaznică complicație a Rujeolei este Panencefalita sclerozantă subacută (SSPE) , o boală rară, fiind o boală degenerativă fatală a sistemului nervos central caracterizată prin deteriorarea comportamentală și intelectuală și convulsii care se dezvoltă în general la 7 până la 10 ani după infecția cu rujeola.
• Pneumonie/ Bronhopneumonie
• Laringotraheobronșita
• Diaree acută
• Otită medie acută
• Meningită
• Orbirea
Care sunt categoriile de persoane cele mai expuse la riscul de boală?
- Bebelușii sunt deosebit de vulnerabili din cauza sistemului imunitar încă în dezvoltare, care poate fi insuficient pentru a preveni infecția, chiar și în cazul vaccinării parțiale.
- Persoanele cu imunitate compromisă și femeile gravide sunt expuse riscurilor grave, întrucât rujeola poate provoca complicații severe, cum ar fi pneumonie și encefalită, care pot afecta atât sănătatea mamei, cât și a fătului.
Care sunt efectele rujeolei pe parcursul sarcinii?
Rujeola în timpul sarcinii poate avea efecte semnificative asupra sănătății fătului și a sarcinii în ansamblu. Printre riscurile asociate se numără:
Avort spontan – Infecția cu virusul rujeolic în primul trimestru poate crește riscul de avort spontan, afectând dezvoltarea timpurie a fătului.
Naștere prematură – Contractarea rujeolei în trimestrele avansate ale sarcinii poate stimula travaliul prematur, ducând la o naștere înainte de termen, ceea ce implică riscuri suplimentare pentru sănătatea nou-născutului.
Restricție de creștere intrauterină (RCIU) – Rujeola poate influența capacitatea fătului de a crește corespunzător în uter, ducând la o greutate mai mică la naștere și, în unele cazuri, la complicații asociate dezvoltării postnatale.
Ce putem face pentru a scădea numărul de îmbolnăviri?
- Vaccinarea: Vaccinul antirujeolic a fost creat în 1963. În Romania a fost introdus în ani 70’ având un mare success, iar din anul 2004, până în prezent se folosește vaccinul trivalent –ROR ( RUJEOLĂ- OREION- RUBEOLĂ). Două doze de vaccin (ROR) asigură aproximativ 97% eficiență în prevenirea rujeolei, iar o doză aproximativ 93% eficientă. În România se recomandă 2 doze.Prima doză la vârsta de 12 luni și a doua doză la vârsta de 5 ani. NU se recomandă efectuarea vaccinul copiilor < 6 luni! Nu există nicio legătură între vaccinuri și autism! Nici un studiu nu a găsit o legătură între autism și vaccinul ( ROR).
- Spălarea mâinilor cu apă și săpun
- Folosește un șervețel/batistă când tușești sau strănuți.
- Nu împărțiți tacâmuri, pahare, prosoape, haine sau lenjerie de pat.
- Izolarea pacientului 4 zile – ANTERIOR ȘI POSTERIOR erupției! Da, știu anterior erupției este dificil, dar atâta timp cât un copil face febră este contagios.
Să nu uităm!
1. Rujeola este o infecție VIRALĂ – deci NU administrăm antibiotic decât în cazurile excepționale!
2. Cea mai bună metodă de prevenție este vaccinul!
3. Rujeola se prezintă inițial ca o rinofaringită cu febra mare urmată de o erupție.
4. Principalele semne ale complicațiilor : persistenta febrei după apariția erupției, refuzul alimentației, confuzie, convulsii – Ne prezentăm de urgență la medicul specialist!
5. Tratamentul este unul de susținere – antitermice uzuale plus o alimentație corespunzătoare cu o bună hidratare.
6. Să informăm organele specializate, creșă/scoală, care au fost în conctact cu persoana bolnavă pentru a evita formarea focarelor.
În concluzie
Rujeola este o boală virală contagioasă care afectează frecvent copiii și poate duce la complicații severe, precum pneumonie sau encefalită. Vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de prevenire, asigurând protecție împotriva unei infecții care poate pune în pericol sănătatea copiilor.
Trăim vremuri în care avem mii de informații, dar nu știm care este cea corectă. Din acest motiv scriem aceste articole, sperăm noi, cât mai pe înțelesul tuturor.
Sper să vă fie de folos! Sănătate!
Acest articol ți-a fost oferit de către Dr. Negulescu Corina. Dă click aici pentru a face o programare!
Dacă ai vreo întrebare legată de acest subiect sau de oricare alt subiect, nu uita că îmi poți scrie pe Medic.Chat , iar eu îți voi răspunde în cel mai scurt timp.
Dacă informațiile oferite v-au fost utile și doriți să sprijiniți proiectul PediDuck, puteți să-mi arătați aprecierea prin donarea unui “🐣Bobocel de Rață” pentru a crește stolul de Rățuște accesând următorul link: https://buymeacoffee.com/pediduckf. Acest gest mă ajută să continui să creez conținut de calitate și să ofer sfaturi valoroase pentru părinți. Vă mulțumesc din suflet pentru susținere!
Bibliografie
- https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/measles
- https://www.nhs.uk/conditions/measles/
- https://www.cdc.gov/measles/index.html
- Cremer NE, Cossen CK, Shell G, Diggs J, Gallo D, and Schmidt NJ. Enzyme immunoassay vs plaque neutralization and other methods for determination of immune status to measles and varicella-zoster viruses and vs complement fixation for serodiagnosis of infections with those viruses. J Clin Microbiol. 1985;21:869-873.
- Erdman DD, Anderson LJ, Adams DR, Stewart JA, Markowitz LE, and Bellini WJ. Evaluation of monoclonal antibody-based capture enzyme immunoassays for detection of specific antibodies to measles virus. J Clin Microbiol. 1991;29:1466-1471
- Hummel KB, Erdman DD, Heath J, and Bellini WJ. Baculovirus expression of the nucleoprotein gene of measles virus and utility of the recombinant protein in diagnostic enzyme immunoassays. J Clin Microbiol. 1992;30:2874-2880.
- Helfand RF, Heath JL, Anderson LJ, Maes EF, Guris D, and Bellini WJ. Diagnosis of measles with an IgM capture EIA: The optimal timing of specimen collection after rash onset. J Infect Dis. 1997;175:195-199.
- Ratnam S, Tipples G, Head C, Fauvel M, Fearon M, and Ward BJ. Performance of indirect immunoglobulin M (IgM) serology tests and IgM capture assays for laboratory diagnosis of measles. J Clin Microbiol. 2000;38:99-10.
- Hickman CJ, Sowers SB, Mercader S, McGrew M, Williams NJ, Beeler JA et al. Laboratory characterization of measles virus infection in previously vaccinated and unvaccinated individuals. J Infect Dis. 2011;204(Supplement 1):S549-558.
- Rota JR, Hickman CJ, Sowers SB, Rota PA, Mercader S, and Bellini WJ . Two case studies of modified measles in vaccinated physicians exposed to primary measles cases: High risk of infection but low risk of transmission. J Infect Dis. 2011;204(Supplement 1):S559-563.
- Sowers SB, Rota JR, Hickman CJ, Mercader S, Redd S, McNall RJ, Williams N, McGrew M, Walls ML, Rota PA, and Bellini WJ. Diagnostic Laboratory Immunology: High Concentrations of Measles Neutralizing Antibodies and High-Avidity Measles IgG Accurately Identify Measles Reinfection Cases. Clin Vaccine Immunol. 2016;23(8):707-16.
- Latner DR, Sowers SB, Anthony K, Colley H, Badeau C, Coates J, Wong P, Fakile Y, Interiano C, Pannell KB, Leung-Pineda V, Patel MM, Rota PA, Limbago BM, Hickman CJ. Qualitative Variation among Commercial Immunoassays for Detection of Measles-Specific IgG. J Clin Microbiol. 2020;58(6):e00265-20.
- https://www.ecdc.europa.eu/en/measles/facts
- Ghid de laborator pentru diagnosticul rujeolei, rubeolei si parotiditei