MIT! Nu toate febrele necesită tratament cu antibiotic. Antibioticele sunt eficiente doar împotriva infecțiilor bacteriene, nu împotriva celor virale, care sunt, de fapt, cauza majorității febrelor la copii (cum ar fi răceala, gripa sau bronșiolita). Administrarea de antibiotice în mod inutil nu doar că este ineficientă, dar poate duce la rezistență la antibiotice, ceea ce înseamnă că aceste medicamente pot deveni mai puțin eficiente în tratarea infecțiilor atunci când sunt cu adevărat necesare.

Febra este doar un simptom și nu un motiv pentru a începe automat un tratament antibiotic. În cazul febrei mari, este important să consulți medicul pentru a stabili cauza exactă și tratamentul adecvat. În multe situații, febra se poate trata doar prin hidratare, odihnă și, dacă este necesar, administrarea de antipiretice precum Paracetamolul sau Ibuprofenul.

MIT! Febra nu trebuie tratată imediat în toate cazurile, deoarece febra este un mecanism natural de apărare al organismului împotriva infecțiilor. O temperatură crescută ajută corpul să lupte împotriva virusurilor și a bacteriilor.

În general, febra ușoară (sub 38,5 °C) nu necesită tratament imediat, mai ales dacă copilul este activ, mănâncă și se hidratează.

Cu toate acestea, dacă febra depășește 38,5 °C, copilul este foarte iritabil, letargic sau prezintă alte simptome îngrijorătoare (cum ar fi dificultăți de respirație, stare letargică), poți apăsa pe acest link pentru a folosi E-Book-ul – Cum gestionăm febra – pentru a face față acestor situații.

MIT! Gradul de severitate al febrei nu este întotdeauna un indicator direct al gravității bolii. O febră foarte înaltă nu înseamnă neapărat că boala este mai gravă.

De exemplu, infecțiile virale comune, cum ar fi gripa, pot provoca febre înalte, în timp ce infecțiile bacteriene grave, cum ar fi pneumonia, pot provoca uneori febre mai ușoare sau moderate.

Cel mai important este să se evalueze starea generală a copilului, iar dacă acesta este activ, răspunde bine, mănâncă și consumă lichide, febra în sine nu este, de obicei, un motiv de îngrijorare majoră.

Pe de altă parte, o febră scăzută asociată cu un copil care este apatic, letargic sau care prezintă alte simptome severe ar trebui să fie un motiv de îngrijorare și necesită consult medical.

Adevăr! Când copilul are febră, corpul încearcă să elimine căldura în exces pentru a-și regla temperatura. Dacă îl îmbrăcăm gros sau îl învelim prea tare, căldura rămâne blocată în corp, iar copilul se va simți mai inconfortabil și temperatura poate chiar să crească și mai mult.

Dezbrăcarea parțială sau îmbrăcarea în haine subțiri, din bumbac, ajută la:

• răcorirea naturală a corpului,

• reducerea disconfortului,

• și susținerea mecanismelor proprii de reglare a temperaturii.

Nu înseamnă că trebuie lăsat gol-goluț, dar e important să evităm straturile groase de haine sau păturile, mai ales în timpul febrei mari.

MIT! Temperatura înaltă nu provoacă afectarea creierului. Chiar și atunci când febra atinge valori de 40 °C sau peste, aceasta nu produce daune cerebrale. De fapt, febra este o reacție naturală a organismului care ajută la combaterea infecțiilor, indicând faptul că sistemul imunitar funcționează corespunzător.

Doar un procentaj foarte mic de copii (aproximativ 2 – 4 %) prezintă un risc de a dezvolta convulsii febrile, și aceștia au, de obicei, o predispoziție genetică pentru astfel de evenimente.

Convulsiile febrile sunt răspunsul la creșterea bruscă a temperaturii și nu la nivelul ei absolut. Aceste convulsii, deși înfricoșătoare, sunt de obicei inofensive și nu provoacă leziuni permanente sau afectare cerebrală. De asemenea, majoritatea copiilor care au avut o convulsie febrilă nu vor prezenta probleme neurologice pe termen lung și nici nu vor dezvolta epilepsie.

MIT! Este normal ca febra să revină după ce efectul unui antipiretic dispare, deoarece medicamentele nu tratează cauza infecției, ci doar scad temporar temperatura corpului.

Febra revine adesea până când organismul reușește să elimine infecția. Aceasta nu înseamnă neapărat că boala se agravează, ci doar că organismul continuă să lupte împotriva agentului patogen. Monitorizarea stării generale a copilului și respectarea recomandărilor medicale sunt mult mai importante decât numărul de episoade febrile în sine.

Adevărat ! Împachetările sunt o metodă practică și eficientă prin care putem ajuta corpul copilului să elimine căldura în exces atunci când are febră.

Această tehnică sprijină procesul natural de răcorire al organismului și poate fi folosită împreună cu sau chiar înainte de administrarea unui antipiretic în funcție de starea copilului.

Pentru a afla cum se fac împachetările corect accesează acest video: Video impachetari

MIT! De fapt, atunci când copilul este subfebril , nu este necesară administrarea unui tratament antitermic.

Subfebrilitatea reprezintă o creștere ușoară a temperaturii corpului și este adesea o reacție normală a sistemului imunitar la o infecție sau inflamație.

În această fază, organismul își face treaba de a lupta împotriva infecției, iar administrarea de medicamente antipiretice poate fi inutilă și poate întrerupe procesul natural de vindecare.

Cel mai indicat este să monitorizăm starea copilului, să îl menținem hidratat și să intervenim doar dacă temperatura crește sau dacă apare un disconfort evident.

MIT! Nu este niciun pericol pentru un copil cu febră să mănânce sau să bea lapte.

De fapt, hidratarea este extrem de importantă atunci când copilul are febră, deoarece febra poate provoca deshidratare.

Dacă copilul este dispus să bea lapte, acesta poate oferi atât lichide, cât și nutrienți necesari pentru a-i menține energia.

Mai mult, laptele conține proteine, grăsimi și carbohidrați care pot ajuta copilul să se simtă mai bine și să aibă energie pentru a lupta împotriva infecției.

Nu este necesar să evitați laptele sau alte alimente, cu excepția cazului în care copilul refuză să le consume sau prezintă greață, vărsături sau scaune diareice.

MIT! Nu este necesar și nici recomandat să măsurați febra copilului în fiecare oră.

Această practică poate provoca anxietate atât pentru părinți, cât și pentru copil și nu aduce beneficii suplimentare în gestionarea febrei.

Este suficient să măsurați temperatura de câteva ori pe zi, atunci când observați o schimbare în comportamentul copilului sau atunci când acesta pare mai cald decât de obicei.

Este mai important să monitorizați starea generală a copilului, nivelul de activitate, pofta de mâncare și hidratarea, decât să vă concentrați strict pe cifrele termometrului.

Adevărat! În multe cazuri, febra apare în perioada în care copilul este cel mai contagios. De cele mai multe ori, febra apare în primele zile ale unei infecții virale sau bacteriene, când organismul luptă activ cu virusul sau bacteria. Exact în perioada în care copilul poate transmite boala și altora.

 Asta nu înseamnă că febra în sine este contagioasă, ci că boala care provoacă febra se poate transmite în această fază.

MIT! Deși este important ca un copil cu febră să se odihnească, nu este necesar să-l forțezi să stea în pat tot timpul.

Dacă se simte suficient de bine pentru a se ridica, a se juca sau a se mișca prin casă, nu trebuie să-i impui să rămână în pat.

Activitatea ușoară este permisă și poate chiar să-l ajute să se simtă mai confortabil.

Cu toate acestea, este important să eviți activitățile solicitante sau obositoare și să te asiguri că are posibilitatea de a se odihni ori de câte ori simte nevoia.

MIT! O scădere a febrei nu înseamnă întotdeauna că boala s-a vindecat complet. Febra poate fluctua în timpul unei infecții și, în unele cazuri, poate dispărea temporar înainte de a reveni.

Chiar dacă temperatura corpului revine la normal, infecția care a cauzat febra poate să persiste.

De aceea, este important să continuați să monitorizați starea generală a copilului și să urmați tratamentul prescris de medic până la final, chiar dacă febra pare să fi dispărut.