Infecția cu Helicobacter Pylori la copii
Dacă dorești regimul alimnetar pentru ulcerul cronic în format PDF dă click aici!
Helicobacter pylori este o bacterie care provoacă inflamația mucoasei stomacului și a primei părți a intestinului subțire adică a duodenul, cauzând diverse probleme digestive. Infecția se transmite cel mai adesea prin contact direct, cum ar fi împărțirea tacâmurilor și paharelor sau prin sărut. De asemenea, bacteria poate fi contractată prin consumul de apă sau alimente contaminate.
Care sunt Simptomele ?
La copii, simptomele pot varia. Uneori, infecția poate fi asimptomatică, adică fără simptome vizibile. Totuși, în cazurile în care simptomele apar, ele pot include:
- Dureri abdominale, în special în epigastru adică în zona stomacului
- Greață sau vărsături
- Pierderea poftei de mâncare
- Pierdere în greutate
- Balonare sau senzație de sațietate rapidă
Ce analize luam?
Analizele pentru infecția cu Helicobacter pylori sunt justificate doar atunci când beneficiile terapiei depășesc atât costurile și riscurile testării, cât și cheltuielile tratamentului ulterior.
Așadar, care pacienți ar trebui testați pentru această infecție?
În primul rând, este foarte important ca să fie testați pacienții cu boală ulceroasă peptică, deoarece această bacterie este frecvent asociată cu ulcerele gastrice și duodenale. Identificarea și tratarea infecției nu doar ameliorează simptomele, ci contribuie și la prevenirea recidivelor, asigurând o gestionare mai eficientă a afecțiunii pe termen lung.
Ce teste putem facem?
Testele neinvazive
Acestea nu sunt recomandate pentru diagnosticarea inițială a infecției cu Helicobacter pylori, însă pot fi folosite pentru a confirma vindecarea după tratament.
Printre testele neinvazive se numără:
- Detectarea antigenului H. pylori în materiile fecale
- Testul respirator cu uree marcată cu C13
Anticorpii IgG sau IgA împotriva H. pylori din ser, salivă sau urină nu sunt recomandați nici pentru diagnostic, nici pentru verificarea eliminării infecției, deoarece acești anticorpi pot persista în organism timp de câteva luni după eradicare.
Pentru a confirma eliminarea infecției, se recomandă testul antigenului în fecale și testul respirator cu uree C13, efectuate la cel puțin 4 săptămâni după finalizarea tratamentului.
Testele invazive
Endoscopia digestivă superioară: Aceasta poate fi utilizată pentru prelevarea de biopsii gastrice.
Testarea pentru Helicobacter pylori în timpul endoscopiei ar trebui efectuată doar dacă se are în vedere tratarea infecției. În cazul în care bacteria este descoperită întâmplător în cursul unei endoscopii, este foarte important ca pacientul să fie informat cu privire la beneficiile și potențialele riscuri ale tratamentului, astfel încât decizia terapeutică să fie luată în cunoștință de cauză.
Pentru cine NU este necesară testarea pentru H. pylori?
- Screeningul pentru Helicobacter pylori nu este necesar în absența simptomelor. Prin screening se înțelege testarea unei persoane aparent sănătoase pentru a verifica dacă suferă de o anumită afecțiune, chiar dacă nu prezintă simptome evidente.
- Pacienții cu dureri abdominale funcționale sunt acei pacienți care resimt dureri de burtă fără o cauză clară identificabilă prin teste sau investigații medicale. Aceste dureri nu sunt asociate cu o problemă fizică evidentă, cum ar fi o infecție sau o inflamație detectabilă.
- Anemie hiposideremică (anemie cauzată de deficit de fier)
- Hipotrofie staturală (situații în care un copil nu crește corespunzător în greutate)
- Antecedente familiale de gastrită cronică sau cancer gastric
Cum punem diagnosticul pozitiv?
Dacă, în urma unei biopsii gastrice, analizele indică semne de gastrită asociată cu Helicobacter pylori și cel puțin un test efectuat pe biopsie sau o cultură celulară este pozitivă pentru această bacterie, atunci infecția cu H. pylori este confirmată.
Care sunt complicații?
Dacă infecția cu Helicobacter pylori nu este tratată, aceasta poate duce la complicații grave, precum:
- Ulcere gastrice și duodenale
- Gastrită cronică
- Un risc crescut de cancer gastric la vârsta adultă
Care este Tratamentul?
Care Sunt schemele de tratament?
Dacă ai ajuns până aici, este foarte improtant să discuți cu medicul pediatru, deoarece schema de tratament pentru Helicobacter pylori este complexă și de lungă durată. Dă click aici pentru a face o programare!
Pe scurt, dacă bacteria este sensibilă la Claritromicină și Metronidazol, tratamentul standard constă în administrarea de inhibitori ai pompei de protoni (precum Nexium sau Controloc), împreună cu Amoxicilină și Claritromicină timp de 14 zile. În cazul unui eșec al acestei terapii, se recomandă o combinație de IPP, amoxicilină și metronidazol, fără teste suplimentare de sensibilitate.
Tratamentul cu inhibitori ai pompei de protoni trebuie continuat încă 2 – 4 săptămâni după încheierea terapiei de eradicare la pacienții cu boală ulceroasă peptică. Lipsa de aderență la tratament este una dintre principalele cauze ale eșecului terapiei.
Eradicarea trebuie verificată la cel puțin 4 săptămâni după finalizarea terapiei de eradicare. În caz de eșec, se recomandă reluarea tratamentului pentru alte 14 zile, înlocuind claritromicina și, dacă este necesar, efectuarea unei a doua endoscopii pentru a obține o cultură și a testa rezistența bacteriană, urmând apoi un tratament personalizat.
În concluzie
Obiectivul principal al investigațiilor clinice în cazul simptomelor gastrointestinale este identificarea cauzei simptomelor, nu doar depistarea prezenței infecției cu Helicobacter pylori.
Remiterea simptomelor nu reprezintă un indicator sigur al eficienței tratamentului; toți copiii tratați pentru H. pylori trebuie să fie evaluați printr-un test fiabil pentru a confirma eradicarea infecției.
Ameliorarea simptomelor digestive nu este influențată de terapia pentru H. pylori, cu excepția cazurilor în care este prezentă boala ulceroasă peptică. Repetarea endoscopiei și a biopsiei pentru a confirma eradicarea este rareori necesară la pacienții pediatrici cu boală ulceroasă necomplicată.
Acest articol ți-a fost oferit de către doctorul Rață Andrei. Dă click aici pentru a face o programare!
Dacă ai vreo întrebare legată de acest subiect sau de oricare alt subiect, nu uita că îmi poți scrie pe Medic.Chat , iar eu îți voi răspunde în cel mai scurt timp.
Dacă informațiile oferite v-au fost utile și doriți să sprijiniți proiectul PediDuck, puteți să-mi arătați aprecierea prin donarea unui “🐣Bobocel de Rață” pentru a crește stolul de Rățuște accesând următorul link: https://buymeacoffee.com/pediduckf. Acest gest mă ajută să continui să creez conținut de calitate și să ofer sfaturi valoroase pentru părinți. Vă mulțumesc din suflet pentru susținere!
Bibliografie
- Malfertheiner, P., Megraud, F., O’Morain, C. A., et al. (2017). Management of Helicobacter pylori infection—the Maastricht V/Florence Consensus Report. Gut, 66(1), 6-30.
- El-Serag, H. B., & Graham, D. Y. (2015). Helicobacter pylori infection and its clinical consequences. American Journal of Gastroenterology, 110(2), 175-190.
- Sherman, P. M., & Mitchell, D. J. (2016). Pediatric management of Helicobacter pylori infection: Evidence-based guidelines. Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition, 63(3), 366-373.
- Drumm, B., Koletzko, S., & Oderda, G. (2019). Guidelines for the management of Helicobacter pylori in children. European Society for Pediatric Gastroenterology, Hepatology, and Nutrition (ESPGHAN).
- Zagari, R. M., & Bazzoli, F. (2018). Gastric diseases and Helicobacter pylori: What every clinician needs to know. Digestive Diseases, 36(2), 111-118.
- Brown, L. M. (2000). Helicobacter pylori: Epidemiology and routes of transmission. Epidemiologic Reviews, 22(2), 283-297.
- Sullivan, P. B., & Thomas, J. E. (2014). Helicobacter pylori infection in children: Treatment and management strategies. Pediatric Clinics of North America, 61(3), 577-593.
- Feldman, M., & Friedman, L. S. (2020). Sleisenger and Fordtran’s Gastrointestinal and Liver Disease: Pathophysiology, Diagnosis, Management. Elsevier Health Sciences.
- Howden, C. W., & Hunt, R. H. (2018). Guidelines for the diagnosis and treatment of Helicobacter pylori infection in children and adults. Clinical Gastroenterology and Hepatology, 16(7), 992-1001.
- Koletzko, S., & Jones, N. L. (2015). Eradication of Helicobacter pylori infection in children and adolescents: Recommendations from an international expert panel. Journal of Pediatric Infectious Diseases, 34(6), 492-500.