PediDuck

Traumatismul Cranian Minor la Copii

Salutare dragi părinți! În acest articol, îmi propun să explorăm un subiect care poate fi foarte îngrijorător pentru mulți dintre voi și anume: traumatismul cranian minor (TCM) la copii. Înțeleg că este o experiență înspăimântătoare pentru părinți, însă în multe cazuri este o afecțiune ușoară care poate fi gestionată eficient. Mai departe, vom discuta despre semnele și simptomele traumatismului cranian minor la copii și despre cum să abordați corect această situație.

Dacă dorești să primești sfaturile privind monitorizarea traumatismului cranian minor la copil în format PDF, dă click aici.

Care sunt cauzele traumatismului cranian minor la copii?

Traumatismul cranian minor la copii poate avea diverse cauze, cele mai comune includ:

Căderi accidentale: Copiii sunt foarte activi și se pot dezechilibra sau pot cădea în timp ce aleargă, se joacă sau se urcă pe diferite lucruri sau obiecte.

Accidente la domiciliu: Cu toții am spus: “Mie nu mi se poate intampla asta!” Si te intorci cateva secunde si POC! Copilul a căzut din pat. E normal, ni se intampla tuturor și trebuie sa intelegi ca nimeni nu poate sa fie prezent 100%. Lovirea capului în timpul jocurilor în casă sau a activităților zilnice mai poate fi o alta cauza de traumatism cranian minor.

Activități sportive: Participarea la sporturi precum footbalul, baschetul sau ciclismul poate crește riscul de traumatism cranian minor în urma unor accidente sau coliziuni.

Accidente rutiere: Accidentele de mașină sau alte accidente rutiere pot duce la lovituri la cap, chiar și în cazul în care copilul este bine asigurat în scaunul auto.

Cum monitorizăm un traumatism cranian minor la copil?

După un traumatism cranian minor, supravegherea atentă a copilului este foarte importantă pentru a detecta eventualele complicații și pentru a asigura o recuperare optimă. Următoarele semne și simptome vor acoperi atât sugarii cât și copii mai mari de aceea trebuie să excludeți ce nu e plauzibil ca și simptom sau semn pentru un sugar (de exemplu tulburări de memorie și vedere).

În primele 24 – 72 de ore, este important să fii atent la următoarele semne și simptome:

  • Dureri de cap intense sau prelungite: Orice dureri de cap severă sau care persistă mai mult decât în mod obișnuit ar trebui să fie monitorizate.
  • Grețuri și vărsături: Aceste simptome pot indica o posibilă complicație a traumatismului cranian și ar trebui să fie semnalate imediat.
  • Tulburări de memorie și vedere: Dificultăți în amintirea evenimentelor sau tulburări de vedere precum vedere neclară sau sensibilitate la lumină pot indica o afectare a creierului.
  • Tulburări de mers sau echilibru: Dacă copilul prezintă dificultăți în mers sau echilibru, este important să fii atent, deoarece acest lucru ar putea indica o afectare a funcției motorii.
  • Confuzie sau somnolență excesivă: Dacă copilul este confuz, are dificultăți în concentrare sau este somnoros în mod excesiv, acest lucru ar putea indica o afectare a stării de conștiență.
  • Convulsii sau slăbiciune musculară: Aceste simptome pot fi semnale ale unei complicații grave și trebuie evaluate de către un medic în cel mai scurt timp.
  • Hemoragii sau scurgeri sero-sangvinolente: Orice sângerare sau scurgere de sânge în zona gurii, urechilor sau a nasului ar trebui să fie tratată cu seriozitate și să fie adusă in atenția medicului.

Foarte important!

În cazul în care copilul prezintă aceste simptome sau orice altă modificare neobișnuită a stării de sănătate, este foarte important să vă adresați celui mai apropiat spital de neurochirurgie pediatrică pentru o evaluare și un tratament adecvat.

Ce putem facem ca să nu se agraveze situația?

În primele 72 de ore după traumatismul cranian, este important să evitați anumite activități și factori care ar putea agrava leziunea:

  • Efortul fizic intens: Activitățile care implică efort fizic intens ar trebui evitate pentru a preveni orice complicații suplimentare.
  • Expunerea la soare: Lumina puternică a soarelui ar putea provoca disconfort și poate afecta negativ recuperarea.
  • Consumul de alimente și băuturi specifice: Alimentele și băuturile care conțin cafeină, alcool sau substanțe stimulante ar trebui evitate pentru a nu agrava simptomele.
  • Statul prelungit în fața ecranelor: Expunerea prelungită la televizor sau computer poate crește riscul de oboseală și poate afecta recuperarea.
  • Auto-medicația: Nu luați medicamente fără recomandarea unui medic pediatru. Orice tratament trebuie prescris și monitorizat de către un profesionist medical.

În concluzie

Traumatismul cranian minor la copii este frecvent și, de cele mai multe ori, nu are consecințe grave, dar necesită monitorizare atentă. Părinții și îngrijitorii ar trebui să fie atenți la semnele de alarmă, precum vărsăturile, somnolența sau modificările comportamentale, și să solicite asistență medicală dacă acestea apar. Evaluarea rapidă și gestionarea adecvată sunt importantă pentru a asigura recuperarea completă și prevenirea complicațiilor.

Acest articol ți-a fost oferit de către doctorul Rață Andrei. Dă click aici pentru a face o programare!

Dacă ai vreo întrebare legată de acest subiect sau de oricare alt subiect, nu uita că îmi poți scrie pe Medic.Chat , iar eu îți voi răspunde în cel mai scurt timp.

Nu uita să arunci o privire și în secțiunea noastră de produse! Poate găsești ceva util pentru copilul tău!

Dacă informațiile oferite v-au fost utile și doriți să sprijiniți proiectul PediDuck, puteți să-mi arătați aprecierea prin donarea unui “🐣Bobocel de Rață” pentru a crește stolul de Rățuște accesând următorul link: https://buymeacoffee.com/pediduckf. Acest gest mă ajută să continui să creez conținut de calitate și să ofer sfaturi valoroase pentru părinți. Vă mulțumesc din suflet pentru susținere!

Bibliografie

  1. Sullivan, K. M., & Anderson, V. A. (2009). Pediatric Traumatic Brain Injury: Quantifying the Issues. In K. M. Sullivan & V. A. Anderson (Eds.), Care of the Child with Previous Brain Injury (pp. 5–13). Springer.

  2. Forsyth, R. J., & Colvin, L. A. (2008). Concussive Head Injury in Children and Adolescents. Pediatric Neurology, 39(1), 7–12. https://doi.org/10.1016/j.pediatrneurol.2008.03.013

  3. Crowe, L. M., Catroppa, C., Babl, F. E., & Anderson, V. (2012). Intellectual, Behavioral, and Social Outcomes of Accidental Traumatic Brain Injury in Early Childhood. Pediatrics, 129(2), e262–e268. https://doi.org/10.1542/peds.2010-3252

  4. Maillard, P. G., Mena, F. K., & Huang, M. (2013). Minor Head Trauma. In StatPearls. StatPearls Publishing. Retrieved from https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470447/

  5. Khurana, V. G., Kaye, A. J., & Delasobera, B. E. (2020). Traumatic Brain Injury. In StatPearls. StatPearls Publishing. Retrieved from https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482239/

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *