De ce nu funcționează antibioticele în viroze?
Ce este o infecție virală?
Pentru a înțelege mai bine cum acționează un virus în organismul nostru, haideți să ne imaginăm că fiecare celulă din corpul nostru este ca o fabrică bine organizată, care are un rol clar — de exemplu, o fabrică ce produce mașini.
Virusul, să luăm exemplul virusului gripal, nu este capabil să construiască nimic de unul singur. El funcționează ca un sabotor: nu are propriile sale unelte sau resurse, ci are nevoie să pătrundă într-o celulă deja funcțională — adică în fabrica noastră.
Odată ce reușește să intre, virusul nu distruge fabrica, ci preia comanda. Nu se mai produc mașini, ci, la comanda virusului, fabrica începe să producă să spunem de dragul exemplului … tancuri. Aceste „tancuri” reprezintă, de fapt, noile copii ale virusului — virusuri formate în interiorul celulei infectate.
După ce sunt gata, aceste „tancuri” ies din fabrică și se îndreaptă către alte celule, adică alte fabrici din organism. Și acolo fac același lucru: preiau controlul și determină producerea altor virusuri.
Așa se răspândește o infecție virală și în corpul nostru: virusul deturnează celulele, le face să lucreze pentru el și le oprește din a-și îndeplini rolul în folosul organismului. Practic, în loc să ne ajute, celulele ajung să fie folosite pentru a construi armata virusului.
De ce antibioticul nu este o armă universală?
Mulți dintre noi avem tendința să vedem antibioticul ca pe un „medicament-minune” care trebuie administrat ori de câte ori copilul face febră sau tușește. Dar, în realitate, antibioticul NU este o soluție pentru orice infecție.
Imaginați-vă antibioticul ca pe o echipă specială de intervenție, antrenată să identifice și să distrugă doar anumite ținte, în cazul nostru – bacteriile.
Bacteriile sunt ca niște clădiri independente, cu pereți proprii, construite separat de fabricile noastre (celulele noastre). Sunt structuri bine delimitate, care funcționează singure și pot provoca infecții serioase în corp.
Antibioticul acționează exact asupra acestor structuri. El „recunoaște” pereții bacteriilor și îi distruge. Iar fără acești pereți, bacteria nu mai poate supraviețui și este eliminată.
În schimb, în cazul virusurilor, lucrurile stau complet diferit. Virusul nu este o clădire separată și nu are pereții lui proprii. El se ascunde în interiorul unei celule sănătoase a corpului nostru — ca un intrus infiltrat într-o fabrică obișnuită din oraș.
Dacă forțele speciale (adica antibioticul) ar încerca să distrugă acea fabrică doar pentru că virusul s-a ascuns acolo, atunci am face mai mult rău decât bine — pentru că am distruge propria noastră celulă.
Concluzia este simplă: antibioticul nu are cum să atace virusul. El nu are un perete propriu, adică o țintă specifică pe care antibioticul să o recunoască și să o distrugă.
Așa se explică de ce antibioticul nu funcționează în infecțiile virale — pur și simplu, nu are unde să acționeze.
Ce se întâmplă atunci când folosim antibioticul inutil?
În organismul nostru nu trăiesc doar bacterii „rele”. Avem și bacterii bune, care ne ajută zi de zi, fără ca măcar să le observăm. Acestea formează un fel de comunitate prietenoasă, în special în intestin, unde au un rol foarte important pentru sănătatea corpului nostru.
Gândiți-vă că, în intestin, există un întreg “cartier de fabrici prietenoase” care muncesc pentru binele corpului nostru. Aceste bacterii:
✔ Ajută digestia
✔ Susțin absorbția vitaminelor și mineralelor
✔ Contribuie la echilibrul imunitar
Practic, aceste bacterii formează o echipă de sprijin care spune mereu: „Dacă noi avem grijă de corp, atunci și el are grijă de noi.”
Dar ce se întâmplă dacă dăm un antibiotic fără ca el să fie cu adevărat necesar?
Așa cum am discutat mai devreme, antibioticul funcționează ca o echipă de forțe speciale, menită să atace bacteriile „rele”. Problema este că aceste forțe speciale nu pot face diferența între bacteriile bune și cele rele.
Astfel, în timpul acțiunii, antibioticul va distruge și fabricile prietenoase din intestin.
Rezultatul?
Copilul poate face diaree, poate avea balonări, colici sau dureri abdominale, iar flora intestinală — adică totalitatea bacteriilor bune care trăiesc în mod natural în intestin — poate fi dezechilibrată.
Acest dezechilibru afectează nu doar digestia, ci și imunitatea copilului, care devine mai vulnerabilă în fața altor infecții.
În unele cazuri, apar complicații mai serioase. Un exemplu este infecția cu Clostridium difficile — o bacterie periculoasă și rezistentă la antibioticele clasice, ce se dezvoltă atunci când bacteriile bune au fost distruse de administrarea antibioticului. Această infecție poate duce la diaree severă, dificil de tratat, mai ales la copiii mici.
Și cel mai grav lucru este riscul de rezistență la antibiotic.
Dacă folosim antibiotice prea des sau fără un motiv clar, bacteriile periculoase pot învăța să se apere de tratament. Astfel, în momentul în care copilul va avea nevoie cu adevărat de antibiotic, s-ar putea ca acesta să nu mai funcționeze eficient.
Aceasta este ceea ce numim rezistență bacteriană – o problemă tot mai frecventă în lume, cu impact major asupra tratamentelor medicale.
Concluzia? Antibioticul este un aliat valoros, dar trebuie folosit doar atunci când este cu adevărat necesar și doar la recomandarea medicului.
Pentru sănătatea de azi și pentru protejarea tratamentelor de mâine.
Cât de des sunt infecțiile virale la copii ?
Studiile medicale ne arată că: până la vârsta de 3 ani, aproximativ 80% dintre infecțiile la copii sunt cauzate de virusuri și nu de către bacterii.
Pentru a înțelege mai bine de ce este important să nu ne grăbim cu administrarea de antibiotice, haideți să luăm un exemplu simplu și concret:
Imaginați-vă un copil de 1 an și 3 luni care face febră — să spunem 39°C.
Ce facem în această situație? Îi dăm imediat un antibiotic, fără să consultăm un medic și fără analize?
Sau așteptăm o evaluare corectă, care să ne arate dacă este vorba despre o infecție bacteriană?
Pai haideti sa vedem. Care este, de fapt, șansa ca – dacă îi dau copilului un antibiotic – să nimeresc corect și să fie într-adevăr o infecție bacteriană care are nevoie de tratament cu antibiotic?
Pentru a vizualiza mai bine acest lucru, imaginați-vă următorul scenariu:
👉 Avem în față cinci uși închise.
În spatele unei singure uși se află o infecție bacteriană, care chiar ar avea nevoie de antibiotic.
În spatele celorlalte patru uși, găsim doar infecții virale — care nu răspund la tratamentul cu antibiotic.
Dacă dăm antibiotic de fiecare dată când copilul face febră sau tușește, fără un control medical și fără analize, înseamnă că alegem la întâmplare o ușă, sperând că o nimerim pe cea potrivită.
!!! Dar șansa de a „ghici” corect este de doar 1 din 5 cazuri, adică 20%.
În celelalte 80% dintre situații, administrăm antibioticul degeaba, fără niciun efect benefic — dar cu riscuri reale:
distrugem bacteriile bune din intestin
afectăm imunitatea copilului
favorizăm apariția efectelor adverse
contribuim la dezvoltarea rezistenței bacteriilor la tratament
De aceea, abordarea cea mai logică și mai sigură este să presupunem inițial că e vorba despre o infecție virală, care va trece cu tratamentul simptomatic.
Doar dacă simptomele persistă, se agravează sau analizele indică altceva, medicul poate decide dacă este nevoie de antibiotic.
Cum diferențiem o infecție virală față de o infecție bacteriană?
Este adevărat că, uneori, poate fi dificil să diferențiem o infecție virală de una bacteriană doar pe baza simptomelor. Ambele pot debuta cu febră, tuse sau stare generală modificată, iar ca părinte este firesc să apară întrebări și îngrijorări.
Totuși, există câteva semne orientative, care vă pot ajuta să vă faceți o idee inițială despre natura infecției, până ajungeți la medic.
Atenție! Aceste indicii nu înlocuiesc consultația medicală, dar ele vă pot ajuta să vă faceți o idee până ajungeți la medic.
Este important să reținem că doar medicul poate decide cu adevărat dacă este nevoie sau nu de tratament cu antibiotic, după o evaluare atentă și, dacă este cazul, după investigații suplimentare.
Dar până atunci, haideți să vedem la ce semne ne putem uita acasă:
Infecția Virală VS. Bacteriană
În concluzie
Vreau să rămâneți cu mesajul foarte clar și anume : Că doar medicul, în urma unui examen clinic atent și, dacă este cazul, a unor investigații suplimentare, poate decide dacă este nevoie sau nu de antibiotic.
Acest articol ți-a fost oferit de către doctorul Rață Andrei. Dă click aici pentru a face o programare!
Dacă dorești un consult online atunci mă poți găsi pe aplicația Ringdoc! Apasă aici pentru a stabili o programare!
Dacă ai doar o simplă întrebare legată de acest subiect sau de oricare alt subiect, nu uita că îmi poți scrie pe Medic.Chat , iar eu îți voi răspunde în cel mai scurt timp.
Dacă informațiile oferite v-au fost utile și doriți să sprijiniți proiectul PediDuck, puteți să-mi arătați aprecierea prin donarea unui “🐣Bobocel de Rață” pentru a crește stolul de Rățuște accesând următorul link: https://buymeacoffee.com/pediduckf. Acest gest mă ajută să continui să creez conținut de calitate și să ofer sfaturi valoroase pentru părinți. Vă mulțumesc din suflet pentru susținere!
Bibliografie
Hersh AL, et al. (2011). Principles of judicious antibiotic prescribing for upper respiratory tract infections in pediatrics. Pediatrics, 128(6):1146–1154.
https://doi.org/10.1542/peds.2011-2736Centers for Disease Control and Prevention (CDC). (2023). Antibiotic Use in Children.
https://www.cdc.gov/antibiotic-use/community/for-patients/antibiotics-for-children.htmlWorld Health Organization (WHO). (2023). Antimicrobial Resistance – Key Facts.
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/antimicrobial-resistanceCox LM & Blaser MJ. (2015). Antibiotics in early life and obesity. Nature Reviews Endocrinology, 11, 182–190.
https://doi.org/10.1038/nrendo.2014.210Dethlefsen L, et al. (2008). The Pervasive Effects of an Antibiotic on the Human Gut Microbiota. PLoS Biology, 6(11): e280.
https://doi.org/10.1371/journal.pbio.0060280Tamma PD, et al. (2017). The use of antibiotics in pediatric patients: Principles and practice. Journal of Pediatric Infectious Diseases Society, 6(1): e5–e12.
https://doi.org/10.1093/jpids/piw081American Academy of Pediatrics (AAP). (2022). Appropriate Antibiotic Use and Stewardship in Pediatrics.
https://publications.aap.org/pediatrics/article/149/6/e2021054665Francino MP. (2016). Antibiotics and the human gut microbiome: Dysbioses and accumulation of resistances. Frontiers in Microbiology, 6:1543.
https://doi.org/10.3389/fmicb.2015.01543McFarland LV. (2008). Antibiotic-associated diarrhea: Epidemiology, trends and treatment. Future Microbiology, 3(5):563–578.
https://doi.org/10.2217/17460913.3.5.563