PediDuck

Faringita streptococică la copii

Faringita streptococică este o afecțiune infecțioasă cauzată de Streptococcus pyogenes, cunoscut și sub denumirea de streptococ beta-hemolitic de grup A. Acesta este un tip de bacterie patogenă ce poate provoca o varietate de infecții la om, însă faringita reprezintă una dintre cele mai frecvente manifestări.

Această afecțiune apare cu o prevalență ridicată în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 3 și 14 ani, fiind mult mai comună în sezoanele reci, respectiv în lunile de toamnă și iarnă. Temperaturile scăzute și spațiile închise, slab ventilate, favorizează răspândirea agentului patogen.

Transmisia se realizează în principal pe cale aeriană, prin picături de secreții respiratorii eliminate în aer în timpul tusei, strănutului sau chiar al vorbirii. În plus, bacteria se poate transmite și prin contactul direct cu suprafețe sau obiecte contaminate, precum jucării, clanțe de uși sau veselă utilizată în comun, mai ales dacă igiena mâinilor este neglijată.

Copiii și adulții care intră în contact direct cu o persoană infectată sau care frecventează colectivități, precum școli sau grădinițe, prezintă un risc crescut de îmbolnăvire. De asemenea, imunitatea scăzută și condițiile favorizante din sezonul rece amplifică susceptibilitatea la infecție.

Cum se tramsite boala?

Transmisia se realizează în principal pe cale aeriană, prin picături de secreții respiratorii eliminate în aer în timpul tusei, strănutului sau chiar al vorbirii. În plus, bacteria se poate transmite și prin contactul direct cu suprafețe sau obiecte contaminate, precum jucării, clanțe de uși sau veselă utilizată în comun, mai ales dacă igiena mâinilor este neglijată.

Copiii și adulții care intră în contact direct cu o persoană infectată sau care frecventează colectivități, precum școlile sau grădinițele, prezintă un risc crescut de îmbolnăvire. De asemenea, imunitatea scăzută și condițiile favorizante din sezonul rece amplifică susceptibilitatea la infecție.

Care sunt simptomele?

Simptomele faringitei streptococice sunt variate și pot apărea brusc, afectând în principal gâtul, dar și alte părți ale organismului. Cele mai frecvente manifestări includ:

  • Febră mare – Temperatura corpului crește, de obicei, peste 38°C, fiind unul dintre primele semne care sugerează o infecție bacteriană. Febra poate persista timp de câteva zile, în funcție de evoluția bolii și de inițierea tratamentului.

Dacă nu știi cum să gestionezi febra la copil, poți găsi ghiduri utile în eBook-ul “Cum gestionăm febra: Ghid complet pentru părinți”

  • Durere severă în gât – Gâtul devine extrem de dureros, mai ales în timpul înghițirii, ceea ce poate determina refuzul alimentelor sau al lichidelor, mai ales în cazul copiilor.
  • Amigdalită – Inflamarea amigdalelor este un simptom distinctiv, acestea fiind mărite și acoperite de depozite albicioase sau chiar de puroi. Acest aspect este un indiciu clar al unei infecții bacteriene severe.
  • Peteșii la nivelul palatului – Apar mici pete roșii pe bolta palatină, semn caracteristic al prezenței bacteriei Streptococcus pyogenes.
  • Ganglioni limfatici inflamați – Ganglionii de la nivelul gâtului devin măriți, sensibili și dureroși la atingere, reflectând reacția organismului la infecție.

Simptome generale asociate:

  • Dureri de cap – Apare frecvent ca urmare a inflamației și febrei.
  • Stare de oboseală și slăbiciune generalizată – Organismul resimte infecția și luptă pentru a o combate.
  • Vărsături – Mai frecvente la copiii mici, acestea pot apărea din cauza febrei sau a durerii în gât.
  • Erupție cutanată – În unele cazuri, infecția streptococică poate evolua către scarlatină (vezi poza), caracterizată printr-o erupție roșiatică fină, asemănătoare nisipului, care apare pe piele și conferă un aspect rugos la atingere.

Faringita streptococică VS Faringita virală

Cum deosebim clinic o faringită streptococică care necesită tratament cu antibiotic de o faringită virală care nu necesită antibiotic?

Mie personal imi place sa folosesc scorul Centor-McIssac

În funcție de punctajul obținut ne putem da seama dacă există posibilitatea să fie faringită streptococică sau nu.

Dacă obținem un scor de 1 sau 2 puncte, nu este justificată recoltarea unui test rapid pentru streptococ sau a unui exsudat faringian. În acest caz, probabilitatea ca pacientul să aibă o infecție streptococică este foarte mică, iar efectuarea testelor poate fi inutilă, deoarece rezultatul va fi cel mai probabil negativ. Simptomele ușoare sugerează mai degrabă o infecție virală, care nu necesită tratament antibiotic.

În schimb, dacă scorul este de 3 puncte sau mai mult, situația se schimbă. La acest nivel, probabilitatea unei faringite streptococice crește semnificativ, motiv pentru care recoltarea testului rapid pentru streptococ sau efectuarea unui exsudat faringian devine indicată. Aceste teste ajută la confirmarea diagnosticului și la excluderea altor cauze, permițând inițierea tratamentului corect pentru a preveni complicațiile.

Ce analize luăm?

Metodele de diagnostic ale faringitei streptococice au rolul de a identifica prezența infecției cu Streptococcus pyogenes și de a ghida deciziile terapeutice. Iată principalele teste utilizate:
  1. Testul rapid antigenic

    • Această metodă permite confirmarea prezenței streptococului într-un timp foarte scurt, de obicei câteva minute, fiind extrem de utilă pentru diagnosticul rapid.
    • Testul este ușor de efectuat în cabinetul medicului, prin recoltarea unei probe din faringe cu ajutorul unui bețișor steril.
    • Este indicat mai ales în cazurile în care scorul Centor/McIsaac este mare (3 puncte sau mai mult), deoarece probabilitatea unei infecții streptococice este ridicată.
    • Avantaj: Rezultate rapide, care pot ajuta la inițierea promptă a tratamentului.
    • Dezavantaj: Uneori, testul poate avea rezultate fals negative, iar în aceste cazuri este necesar un exsudat faringian pentru confirmare.
  2. Exsudatul faringian

    • Reprezintă standardul de aur în diagnosticul faringitei streptococice, fiind cea mai precisă metodă.
    • Procedura implică prelevarea unei mostre de secreție din gât, care este apoi cultivată în laborator pentru identificarea Streptococcus pyogenes.
    • Deși rezultatele nu sunt imediate și pot dura între 24 și 48 de ore, ele oferă o specificitate și sensibilitate foarte ridicate.
    • Avantaj: Precizie excelentă, fiind ideală pentru confirmarea diagnosticului în cazurile incerte.
    • Dezavantaj: Timpul de așteptare al rezultatelor poate întârzia decizia terapeutică, motiv pentru care se folosește adesea în completarea testelor rapide.
  3. Determinarea titrului ASLO

    • La copiii cu faringită streptococică NU este indicată determinarea titrului ASLO în episodul acut.
    • Motivul este că acest test nu are valoare în diagnosticul infecției acute, ci este folosit doar pentru a confirma o infecție streptococică anterioară sau în cazuri de complicații tardive, cum ar fi febra reumatică.
  4. Reactanții de fază acută

    • Determinarea reactanților de fază acută (precum VSH sau PCR) NU este utilă în diferențierea faringitei streptococice de cea virală.
    • Acești markeri indică doar prezența unei inflamații în organism, fără a oferi informații specifice despre cauza (bacteriană sau virală) infecției.

Care sunt complicațiile?

Complicațiile faringitei streptococice pot apărea dacă infecția nu este diagnosticată și tratată corect și la timp. Acestea sunt clasificate în complicații locale, diseminate și tardive (ne-supurative):

Complicații locale

Acestea apar prin extinderea infecției în țesuturile învecinate din cauza inflamației persistente. Cele mai frecvente includ:

  • Adenită cervicală – Inflamația ganglionilor limfatici de la nivelul gâtului, care devin măriți, dureroși și sensibili la atingere.
  • Abces periamigdalian – O acumulare de puroi în țesuturile din jurul amigdalelor, care provoacă durere severă, dificultăți la înghițire și, uneori, trismus (blocarea maxilarului). Necesită drenaj și tratament prompt.
  • Otită medie – Infecția urechii medii, caracterizată prin durere de ureche, febră și scăderea auzului, mai ales la copii.
  • Sinuzită – Inflamația sinusurilor paranazale, manifestată prin durere facială, secreții nazale persistente și obstrucție nazală.
  • Mastoidită – O infecție severă a osului mastoid din spatele urechii, care poate apărea secundar unei otite netratate.
  • Pneumonie – Infecția plămânilor, care poate apărea ca o complicație rară, dar gravă, a infecției streptococice netratate.

Complicații diseminate

Acestea apar când bacteria pătrunde în circulația sanguină, răspândindu-se către alte organe, ceea ce poate duce la infecții severe și, uneori, amenințătoare de viață:

  • Bacteriemie – Prezența bacteriilor în sânge, care poate declanșa reacții sistemice grave.
  • Sepsis – O formă severă de răspuns inflamator al organismului la infecție, care poate duce la disfuncții multiple de organe și necesită tratament medical de urgență.
  • Endocardită – Inflamația mucoasei interne a inimii (endocard), care poate apărea în urma diseminării bacteriene și poate afecta valvele cardiace.
  • Meningită – O infecție gravă a meningelui (membranele care acoperă creierul și măduva spinării), care se manifestă prin febră înaltă, dureri de cap intense, vărsături și rigiditate la nivelul gâtului.

Complicații tardive (ne-supurative)

Aceste complicații apar la câteva săptămâni după infecția streptococică acută și sunt rezultatul unei reacții imune aberante a organismului împotriva țesuturilor proprii. Acestea includ:

  • Reumatismul articular acut – O afecțiune inflamatorie gravă care poate apărea la 2 – 4 săptămâni după o faringită streptococică netratată. Afectează în special inima (provocând cardită reumatică), articulațiile (artrită migratorie), pielea și sistemul nervos (coree Sydenham).
  • Glomerulonefrita acută – Inflamația glomerulilor rinichiului, care apare ca urmare a reacției imune. Se manifestă prin hematurie (urină roșie sau închisă la culoare), edeme (umflături) și hipertensiune arterială.
  • Artrita poststreptococică – Inflamația persistentă a articulațiilor, care poate apărea în urma unei infecții streptococice și se manifestă prin durere și tumefiere articulară.
  • Eritem nodos – O reacție inflamatorie la nivelul pielii, caracterizată prin apariția unor noduli roșii și dureroși, localizați în special pe membrele inferioare.

Care este tratamentul ?

Tratamentul faringitei streptococice urmărește trei obiective principale:

  • Eliminarea infecției prin distrugerea bacteriei Streptococcus pyogenes.
  • Reducerea simptomelor precum durerea în gât, febra și disconfortul general.
  • Prevenirea complicațiilor atât locale, cât și tardive (reumatism articular acut, glomerulonefrită).

Tratamentul cu antibiotice

Antibioticele sunt importante în tratarea faringitei streptococice, asigurând eliminarea infecției și reducerea riscului de complicații.

  • Opțiuni de primă linie:

    • Penicilina sau Amoxicilina sunt antibioticele de primă alegere, datorită eficienței lor dovedite împotriva Streptococcus pyogenes. Acestea sunt administrate oral sau injectabil, în funcție de situație.
  • Alternativă pentru pacienții alergici la peniciline:

    • Dacă există alergie la penicilină sau amoxicilină, se recomandă macrolidele, cum ar fi Azitromicina sau Claritromicina. Acestea sunt eficiente și bine tolerate de pacienți.
  • Durata tratamentului:

    • Antibioticele trebuie administrate timp de 10 zile pentru a elimina complet bacteria și a preveni recurențele sau complicațiile. (atenție la Azitromicina! Citiți prospectul)
    • Chiar dacă simptomele se ameliorează în primele zile, este foarte important să fie urmat întregul curs al tratamentului, conform recomandării medicului.
    • Antibioticele trebuie prescrise exclusiv de medic după confirmarea diagnosticului. Administrarea nejustificată sau întreruperea prematură a tratamentului poate duce la complicații și favorizează apariția rezistenței bacteriene.
  • Probioticele:

    • În paralel cu tratamentul antibiotic, se recomandă adăugarea unui probiotic pentru a proteja flora intestinală și pentru a preveni tulburările digestive asociate antibioticelor.

Tratamentul simptomatic

Tratamentul simptomatic vizează ameliorarea simptomelor neplăcute precum febra, durerea în gât și starea generală de disconfort.

Revenirea în colectivitate

Copiii pot reveni în colectivitate (școală, grădiniță) după 48 de ore de la inițierea tratamentului antibiotic, deoarece în acest interval riscul de transmitere a infecției scade semnificativ.

Totuși, este obligatoriu să continue administrarea antibioticelor până la 10 zile, chiar dacă simptomele au dispărut complet.

În concluzie

Faringita streptococică necesită un diagnostic precis și un tratament prompt cu antibiotice adecvate, administrate complet pentru a preveni complicațiile. Măsurile simptomatice precum hidratarea, odihna și antitermicele contribuie la ameliorarea rapidă a stării pacientului.

Monitorizarea atentă, respectarea recomandărilor medicului și gestionarea responsabilă a revenirii în colectivitate sunt esențiale pentru prevenirea răspândirii infecției și a complicațiilor tardive.

Acest articol ți-a fost oferit de către doctorul Rață Andrei. Dă click aici pentru a face o programare!

Dacă ai vreo întrebare legată de acest subiect sau de oricare alt subiect, nu uita că îmi poți scrie pe Medic.Chat , iar eu îți voi răspunde în cel mai scurt timp.

Nu uita să arunci o privire și în secțiunea noastră de produse! Poate găsești ceva util pentru copilul tău!

Dacă informațiile oferite v-au fost utile și doriți să sprijiniți proiectul PediDuck, puteți să-mi arătați aprecierea prin donarea unui “🐣Bobocel de Rață” pentru a crește stolul de Rățuște accesând următorul link: https://buymeacoffee.com/pediduckf. Acest gest mă ajută să continui să creez conținut de calitate și să ofer sfaturi valoroase pentru părinți. Vă mulțumesc din suflet pentru susținere!

Bibliografie

  1. Bolyai, C., Popescu, M.Ghid de diagnostic și tratament în infecțiile streptococice, Editura Medicală, București, 2021.
  2. Centor, R. M., McIsaac, W. J.Diagnostic and Management of Group A Streptococcal Pharyngitis, American Family Physician, 2018.
  3. Organizația Mondială a Sănătății (OMS)Streptococcal Pharyngitis Guidelines, 2020. Disponibil online: www.who.int
  4. Colegiul Medicilor din RomâniaRecomandări privind diagnosticul și tratamentul infecțiilor streptococice la copii și adulți, 2022.
  5. Mayo ClinicStreptococcal Infections: Symptoms, Diagnosis, and Treatment, 2023. Disponibil online: www.mayoclinic.org

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *