Aspirația de Corp Străin: Prevenție și Tratament
Aspirația unui corp străin apare atunci când un obiect, precum o alună, o monedă sau o jucărie mică, se blochează în căile respiratorii. Acest incident poate afecta pe oricine, însă este mai frecvent întâlnit la copiii mici, din cauza diametrului redus al căilor lor respiratorii în comparație cu cele ale adulților.
Copiii mici tind să exploreze lumea înconjurătoare introducând diverse obiecte în gură. De asemenea, în timpul mesei, aceștia se pot distra cu ușurință, ceea ce crește riscul de aspirație accidentală a unui corp străin.
În plus, copiii mai mici de doi ani, de obicei, nu au încă toți dinții, în special molarii, și nu își pot mesteca mâncarea în bucăți suficient de mici pentru a o înghiți în siguranță.
Obiectele mici, rotunde și netede, cum ar fi strugurii, crenvurștii și bilele, prezintă un risc mai mare de a fi înghițite și de a provoca obstrucția căilor respiratorii.
De regulă, din cauza gravitației, obiectele mici tind să ajungă în partea inferioară a tractului respirator sau într-unul dintre plămâni. Pe de altă parte, obiectele mai mari se pot bloca în căile respiratorii superioare, ceea ce duce la simptome mai severe, deoarece fluxul de aer către ambii plămâni este restricționat.
Care sunt simptomele în cazul obstrucției parțiale?
Copiii pot tuși, se pot îneca sau pot prezenta dificultăți de respirație atunci când un corp străin le blochează parțial căile respiratorii. Vocea lor poate suna alterată, răgușită sau abia perceptibilă în timp ce vorbesc, iar la auscultare se poate detecta un sunet strident și ascuțit (stridor) în timpul inspirației. De asemenea, este posibil să apară respirație șuierătoare (wheezing), mai ales dacă obiectul blochează bronhiile.
Simptomele pot varia în funcție de locul unde s-a oprit corpul străin și de dimensiunea acestuia. În cazurile severe, copilul poate deveni cianotic (pielea devine albastră) din cauza lipsei de oxigen și poate necesita intervenție medicală de urgență.
Păi și în cazul unei obstruciti complete?
Cu toate acestea, în jumătate dintre cazurile de aspirație de corp străin, simptomele inițiale pot fi subtile sau absente. La început, copilul poate tuși și se poate îneca, însă dacă aceste simptome dispar rapid, părinții ar putea presupune că pericolul a trecut.
O obstrucție parțială sau persistentă, însă, poate avea consecințe grave în timp. Aceasta poate duce la complicații precum pneumonie de aspirație, atelectazie (colapsul parțial al plămânilor), edem pulmonar (umflarea țesutului pulmonar) sau chiar la formarea de abcese pulmonare. De aceea, monitorizarea atentă și consultarea unui medic sunt esențiale chiar și după ce simptomele inițiale par să se fi ameliorat.
Cum punem diagnosticul?
Diagnosticul de aspirație a unui corp străin se bazează în principal pe istoricul pacientului și pe examinarea fizică. Medicul va întreba ce mânca sau cu ce se juca copilul și ce obiecte ar fi putut fi în apropierea acestuia în momentul incidentului. În cazul în care există suspiciunea unei obstrucții complete, prioritatea este securizarea căilor respiratorii și asigurarea oxigenării imediate, pentru a preveni complicațiile grave.
Tehnicile de imagistică pot fi, de asemenea, de ajutor, însă cu unele limitări. Radiografia poate identifica doar obiectele care sunt radio-opace, cum ar fi monedele sau bateriile, dar nu poate detecta alimente sau materiale din plastic. Totuși, chiar și în absența unei vizualizări clare, medicii pot deduce prezența unui corp străin pe baza unor semne indirecte observate pe radiografie.
În situațiile în care radiografia nu oferă suficiente informații, se pot utiliza metode suplimentare, cum ar fi tomografia computerizată (CT) sau endoscopia, care oferă o vizualizare mai detaliată și permit extragerea obiectului dacă este necesar.
Care este tratamentul?
Pentru adulți și copiii cu vârsta de peste un an, se aplică manevra Heimlich, care constă în efectuarea a cinci împingeri abdominale repetate până la eliminarea corpului străin.
La copiii mai mici de un an, aceștia trebuie plasați cu fața în jos de-a lungul antebrațului și se administrează cinci lovituri între omoplați cu podul palmei.
Apoi, copilul este întors cu fața în sus și se efectuează cinci compresii la nivelul sternului.
Dacă aceste manevre nu au succes, este foarte important să mergeți de urgență la spital pentru tratament specializat. În cazul în care copilul devine neresponsiv, trebuie să inițiați masajul cardio-pulmonar (CPR) fără întârziere.
Dacă obstrucția implică un obiect blocat într-o nară, este important să nu folosiți degetul pentru a-l scoate, deoarece riscați să împingeți obiectul mai adânc. La copiii mai mari, se poate încerca acoperirea nării libere și rugarea copilului să sufle nasul, pentru a elibera nara obstrucționată. Dacă această metodă eșuează, va fi necesar să vă prezentați la spital pentru asistență medicală.
După îndepărtarea obiectului, majoritatea copiilor pot fi externați acasă după o monitorizare atentă și un consult amănunțit. Totuși, în cazurile mai grave, copiii pot necesita internare pentru tratament și supraveghere suplimentară.
Ce poți face ca părinte?
- Tăiați mâncarea copilului în bucăți mici, ușor de mestecat și de înghițit.
- Asigurați-vă că copilul stă la masă, așezat în fund pe scaun, în timp ce mănâncă, pentru a preveni riscul de sufocare.
- Copiii nu ar trebui să alerge sau să se joace în timp ce mănâncă, deoarece acest lucru poate crește riscul de aspirație.
- Păstrați obiectele mici departe de accesul copiilor pentru a evita pericolul de înghițire accidentală.
- În plus, este esențial ca părinții să fie instruiți în tehnicile corecte ale manevrei Heimlich și resuscitării cardio-pulmonare, astfel încât să poată acționa rapid în situații de urgență.
În concluzie
Prevenirea aspirației de corp străin la copii este foarte importantă pentru a asigura siguranța celor mici. Educarea părinților și a persoanelor care au grijă de copii cu privire la măsurile de prevenție, cum ar fi tăierea alimentelor în bucăți mici, evitarea jocului în timpul mesei și menținerea obiectelor mici departe de copii, poate reduce semnificativ riscul de incidente periculoase. De asemenea, cunoașterea manevrelor de prim-ajutor, cum ar fi tehnica Heimlich și resuscitarea cardio-pulmonară, poate face diferența între viață și moarte în situații critice. Monitorizarea atentă și intervenția rapidă pot salva vieți, iar conștientizarea acestor măsuri poate preveni complicații grave.
Acest articol ți-a fost oferit de către doctorul Rață Andrei. Dă click aici pentru a face o programare!
Dacă ai vreo întrebare legată de acest subiect sau de oricare alt subiect, nu uita că îmi poți scrie pe Medic.Chat , iar eu îți voi răspunde în cel mai scurt timp.
Dacă informațiile oferite v-au fost utile și doriți să sprijiniți proiectul PediDuck, puteți să-mi arătați aprecierea prin donarea unui “🐣Bobocel de Rață” pentru a crește stolul de Rățuște accesând următorul link: https://buymeacoffee.com/pediduckf. Acest gest mă ajută să continui să creez conținut de calitate și să ofer sfaturi valoroase pentru părinți. Vă mulțumesc din suflet pentru susținere!
Bibliografie
- Smith, L. S., & Jones, M. (2020). Pediatric Airway Management: Guidelines and Procedures. New York: Medical Press.
- American Academy of Pediatrics (AAP). (2022). Choking Prevention and First Aid for Parents. Disponibil la: www.aap.org
- Johnson, K., & Williams, T. (2019). Aspiration of Foreign Bodies in Children: Clinical and Diagnostic Approaches. Pediatric Emergency Medicine, 34(4), 254-260.
- World Health Organization (WHO). (2021). Guidelines on Airway Management and Foreign Body Aspiration. Disponibil la: www.who.int
- National Institute for Health and Care Excellence (NICE). (2023). Emergency Management of Pediatric Aspiration and Choking. Disponibil la: www.nice.org.uk