PediDuck

Bătaia e ruptă din rai – Impactul Asupra Copiilor

„Bătaia e ruptă din rai” este o expresie tradițională care reflectă o mentalitate veche, adânc înrădăcinată în societatea românească și se referă la faptul că pedepsele fizice nu doar că sunt acceptabile, ci chiar necesare pentru a disciplina copiii. Cu toate acestea, realitatea contemporană și studiile psihologice moderne ne arată o altă fațetă a acestei practici.

Adevărul e așa, că atunci când ajungi să aplici aceste practici deja ai ajuns să fii controlat de o reptilă și când zic asta nu mă refer la o reptilă ce se plimbă prin capusorulul tău.

Să luăm un exemplu

Te trezești de dimineață, te duci la muncă, muncești pe rupte și la sfârșitul programului te ceartă șeful tău că nu ai făcut ceva bine. Înghiți în sec și te duci spre casă.

În drum spre casă traficul e foarte aglomerat și o mașină îți taie calea. Te enervezi și mai tare. Abia aștepți să te duci acasă la copii, căci i-ai lăsat cu bona și ești nerăbdător să vezi ce au făcut. Bona poate fi oricine, dar în situația de față mă refer la persoana care a stat cu copilul.

Când ajungi acasă ești întâmpinat de bona care e foarte supărată. 

“Să știi că Andrei nu m a ascultat deloc azi, a fost foarte obraznic și nu a făcut nimic din ce i am spus.” Deja în tine s-a trezit o emoție de rușine și dezamăgire.

Adică ai căzut de la nivelul neocortexului la nivelul creierului ce se ocupă cu emoțiile.

Bona continuă și spune: ” În parc s-a luat la bătaie cu copii de acolo și a făcut un super scandal. L-am luat de acolo și am plecat spre magazin unde mi-a făcut și acolo scandal de se uita toată lumea la noi 

Când auzi lucrurile astea deja ești la limita de a exploda de nervi. 

Îl strigi pe Andrei și vine supărat la tine. Nici el nu a avut o zi prea bună. Îl întrebi dacă e adevărat ce spune bona și el răspunde supărat: “Lasă -mă în pace că nu vreau să vorbesc. Și îți întoarce spatele și te sfidează.

“Vezi ?exact cum ti-am spus”, zice bona. 

Gata! până aici zice creierul tău. Ești copleșit de un complex de emoții, furie, tristețe, lipsa autorității în fața copiilor, seful nu te apreciază la muncă și pe deasupra mai ești și obosit. Ești atacat în toate din părțile și creierul nu știe ce să facă. Când creierul se simte amenințat vă intra automat în modul de supraviețuire și astfel controlul tău va fi preluat de către o reptilă. Nu o reptilă la propriu ci e vorba despre…

Creierul reptilian

Acesta știe să facă 3 lucruri:

Freeze, adică să înghețe 

Creierul reptilian consideră că dacă stai locul vei fi greu de detectat iar prădătorul nu te poate vedea.

Flee adică să fugi

Când creierul reptilian simte un pericol va încercă să fugă cât mai departe de predător.

 

Fight adică să lupți

Când creierul tău reptilian crede că amenințarea nu e așa de mare și se poate lupta.

Dintre cele 3 posibilități tu ai ales să lupți. Adică să îi aplici o corecție copilului tău pentru a putea să-l disciplinezi și să ți știe de frică. Că dacă nu face ce trebuie data viitoare știe ce va primi.

Mie personal mi se pare că “bătaia e ruptă din rai și că a căzut tocmai aici jos in iad”, cu ghilimele de rigoare bineînțeles.

Cum crezi că va reacționa copilul tău după ce l-ai lovit și creierul său va fi dominat de creierul reptilian?

Va putea să lupte?

Nu… pentru că nu are nici o șansă împotriva ta. Cel mai probabil va înlemni și va plânge sau va fugi din calea ta până când te calmezi. Numai că e o singură problemă aici.

Când va crește mare, cum crezi că va reacționa?

Va putea să fugă și să nu se mai întoarcă niciodată?

Da… pentru că va fi adult și se va putea descurca de unul singur.

Va putea să înghețe?

Da… încă sunt adulți care locuiesc cu părinții lor, evitând cu orice preț disconfortul. Creierul lor le spune constant : “Mai bine stau unde sunt decât să ies afara din zona mea de comfort”

Va putea să lupte?

Da… și de aceea vei vedea la știri tot felul de tragedii cum că copilul a făcut x, y, z părintelui lui.

Astăzi, se știe că violența, sub orice formă, lasă urme adânci asupra psihicului uman și tocmai am vorbit cum. Copiii care sunt supuși măsurilor de corecție învechite pot dezvolta probleme emoționale, dificultăți de învățare și comportamente agresive.

Ce ai de făcut pentru a nu ajunge aici?

Folosește neocortexul. Ce face el? Pune întrebări de calitate și analizează situația.

Și fix asta vei face și tu. Nu știi ce întrebări să pui? Nu-i nici o problemă le creezi pe loc. Pornești de la Cine? Ce? Cum? Când? Cât? etc.

Hai sa-ti arat mai exact. Sa ne întoarcem la conversatia de inceput și să vedem cum am fi putut proceda mai bine?

Înapoi la exemplu

Când ajungi acasă ești întâmpinat de bona care e foarte supărată.  “Să știi că Andrei nu m a ascultat deloc azi, a fost foarte obraznic și nu a făcut nimic din ce i am spus. “

Acum e momentul să punem întrebări

“Nu a făcut nimic din ce i-ai spus? La ce te referi mai exact?”

“Pai, i-am zis să lase telecomanda jos și nu a lăsat-o.”

“Și apoi ce a făcut? “

“A continuat să se joace cu ea și i-am zis să o lase din nou.”

“Pai și apoi a lăsat-o?”

A lăsat o până la urmă, dar na.

Ah ok, deci nu a fost ascultător din prima, dar dacă ai insistat până la urmă te a ascultat.

“Da, da și stai sa vezi am fost cu el in parc s a luat la bătaie cu copii de acolo, a făcut scandal și m a făcut de râs.”

Continuăm seria de întrebări

“Cu cine s a bătut mai exact?”

“Pai era un copil care îl tot împingea pe Andrei și la un moment dat l-a impins atat de tare incat a căzut… și apoi s-a ridicat furios și s-a dus și i-a dat un pumn”

“Aha… deci a fost provocat? “

“A fost provocată da, dar totuși să se ia la bătaie cu copii e deja rușinos”

“Da… va trebui sa vedem cum pe viitor gestionam și genul acesta de situații “

“Și apoi am fost la magazin și a făcut scandal și acolo” 

Folosim în continuare neocortexul deci continuăm să punem întrebări

“Ce scandal a mai făcut la magazin? “

“Păi vorbeam cu o prietenă de acolo și îmi tot cerea să bea apă și i am zis să aștepte. Nu a mai avut răbdare și a început să zbiere pe acolo că el vrea apă”

“Am înțeles, deci el voia să și potolească setea defapt”

Îl strigi pe Andrei și vine supărat la tine. “Nu ai avut o zi prea bună nu i așa tati?”

“Nu… zice Andrei trist :(“

“Dar ce s-a întâmplat mai exact?”

Și de aici petreci timp de calitate cu copilul tău, îl asculți și îi vezi și partea lui de poveste. Ce zici a mers mai bine de data asta? Am reușit să rămânem sus la nivelul neocortexului?

În concluzie

„Bătaia e ruptă din rai” este o metodă veche și dacă e veche atunci ea trebuie să rămână acolo unde îi e locul adică în trecut.

Violența nu este niciodată soluția, iar educația prin iubire și respect este calea către o relație mai bună dintre părinte și copil.

Haideți să ne schimbăm perspectivele și să alegem să fim ghidați de compasiune și înțelegere în relația cu copiii noștri.

Acest articol ți-a fost oferit de către doctorul Rață Andrei. Dă click aici pentru a face o programare!

Dacă ai vreo întrebare legată de acest subiect sau de oricare alt subiect, nu uita că îmi poți scrie pe Medic.Chat , iar eu îți voi răspunde în cel mai scurt timp.

Nu uita să arunci o privire și în secțiunea noastră de produse! Poate găsești ceva util pentru copilul tău!

Dacă informațiile oferite v-au fost utile și doriți să sprijiniți proiectul PediDuck, puteți să-mi arătați aprecierea prin donarea unui “🐣Bobocel de Rață” pentru a crește stolul de Rățuște accesând următorul link: https://buymeacoffee.com/pediduckf. Acest gest mă ajută să continui să creez conținut de calitate și să ofer sfaturi valoroase pentru părinți. Vă mulțumesc din suflet pentru susținere!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *