Căpușele la copii
Ce putem face?
A venit vremea bună și cu ea și plimbările prin parc, pădure sau iarba verde. Copiii adoră să se joace în natură – să alerge, să se tăvălească prin iarbă, să caute gâze sau bețe. Dar odată cu această libertate și bucurie, apare și o grijă frecventă în mintea multor părinți: CĂPUȘELE!
Sunt foarte mici, nu dor când mușcă, nu zboară, nu sar, și de multe ori nici nu le simțim. Dar, din păcate, pot transmite boli, unele dintre ele destul de serioase dacă nu sunt tratate la timp.
Așa că haideți să vedem împreună – fără panică, dar cu informații clare și utile – ce trebuie să știți despre căpușe.
Ce este o căpușă?
O căpușă este un parazit extern, adică o vietate mică, care trăiește la exteriorul corpului și care se hrănește cu sângele unei gazde – în cazul nostru, copilul sau adultul care intră în contact cu ea.
Este înrudită cu păianjenii, așa că are un aspect mic, rotund și cu mai multe picioare. Nu sare, nu zboară, și nu se deplasează repede, dar e foarte eficientă în a se agăța de piele.
Căpușa nu te caută activ, dar stă pe vârful firelor de iarbă sau pe frunze și se agață de piele sau haine când copilul se plimbă prin:
🔹 Iarbă înaltă
🔹 Tufișuri
🔹 Pădure sau zone umbroase
🔹 Parcuri mai puțin întreținute
Important de știut: mușcătura de căpușă nu doare și de cele mai multe ori nu este simțită deloc de copil sau părinte. De aceea, verificarea corpului după plimbări este foarte importantă.
Când e sezonul căpușelor?
Căpușele nu sunt active tot timpul anului. Ele apar odată cu vremea caldă, așa că trebuie să fim mai atenți în sezoanele călduroase.
🔸 Sunt active din martie până în noiembrie,
🔸 cu un vârf de activitate în lunile mai și iunie,
🔸 și uneori cu un al doilea vârf în septembrie, când temperaturile sunt încă blânde.
Le găsim în zone verzi și umbroase, acolo unde umiditatea le ajută să supraviețuiască.
🔹Iarba netunsă,
🔹Tufișurile dese,
🔹Pădurile,
🔹Parcurile mai puțin întreținute sunt locuri preferate de ele.
Chiar dacă nu le vedem, asta nu înseamnă că nu sunt acolo. De aceea, orice plimbare în natură, mai ales cu copiii care se joacă pe jos sau în frunze, trebuie urmată de un control vizual atent acasă.
Cum ne putem feri de căpușe?
Vestea bună este că putem face lucruri simple, dar eficiente, pentru a preveni contactul copilului cu o căpușă. Nu trebuie să evităm natura, ci doar să ne pregătim puțin mai bine înainte de joacă afară.
🔹 Îmbrăcăminte adecvată: alegeți pentru copil pantaloni lungi, bluzițe cu mânecă lungă și șosete trase peste pantaloni. Astfel, căpușa nu mai are acces direct la piele.
Sfat Bonus: hainele deschise la culoare ne ajută să vedem mai ușor dacă s-a prins ceva pe ele.
🔹 Repelenți (sprayuri împotriva insectelor) – folosiți produse special formulate pentru copii, aplicate cu grijă pe haine și pielea expusă.
Ce repelenți putem folosi la copii?
Pe piață există mai multe sprayuri sau loțiuni împotriva insectelor, potrivite pentru copii, care pot ajuta la prevenirea mușcăturilor de căpușă. Iată câteva opțiuni sigure și frecvent întâlnite în România:
🔹 Autan Junior – de la 2 ani, cu icaridină 20%, eficient contra căpușelor și țânțarilor.
🔹 Chicco Natural Spray – de la 2 luni, pe bază de ingrediente naturale (citronella, eucalipt).
🔹 Moskito Guard – de la 2 ani, icaridină 20%, protecție de lungă durată.
🔹 Acorelle Bio Spray – natural, blând cu pielea sensibilă, potrivit pentru utilizare frecventă.
🔹 Para’Kito Roll-on Kids – de la 6 luni (anumite variante), cu uleiuri esențiale, ușor de aplicat.
✅ Alegeți mereu produse adaptate vârstei copilului, aplicați cu grijă pe haine și pielea expusă (nu pe față, mâini sau piele iritată).
⚠️ Atenție: evitați fața și mâinile la cei mici. Citiți eticheta!
🔹 Evitați zonele de risc: adică iarba înaltă, tufișurile dense, frunzișul umed, mai ales în pădure sau în parcuri slab întreținute. Mergeți pe alei clare sau zone cu iarba tunsă.
🔹 Duș + control complet acasă: după fiecare plimbare, faceți un duș și verificați cu atenție toată pielea copilului, mai ales în locurile preferate de căpușe:
✅ Scalp (la baza gâtului, după urechi)
✅ Axile
✅ Zona inghinală și genitală
✅ În spatele genunchilor
✅ În spatele urechilor
Durează doar 2 – 3 minute, dar poate face diferența.
Cât de periculoase sunt căpușele?
În cele mai multe cazuri, căpușele NU transmit boli. Asta înseamnă că NU orice mușcătură duce automat la probleme de sănătate.
Totuși, este important să știm că unele căpușe pot fi purtătoare de bacterii sau virusuri, iar dacă aceste microorganisme ajung în sânge, pot provoca infecții care necesită tratament medical.
În România, cea mai cunoscută și discutată boală transmisă prin mușcătura de căpușă este boala Lyme (sau borrelioza). Este cauzată de o bacterie numită Borrelia burgdorferi, transmisă prin salivă atunci când căpușa rămâne atașată de piele mai multe ore.
❗ Atenție: nu toate căpușele sunt infectate, iar nu orice mușcătură duce la boală. Însă este foarte important să urmărim cu atenție copilul în următoarele săptămâni după ce a fost mușcat, pentru a interveni rapid dacă apar semnele tipice.
🔎 În cazuri mult mai rare, căpușele pot transmite și alte infecții, cum ar fi:
– Encefalita de căpușă (foarte rară în România)
– Anaplasmoza, babezioza sau rickettsioza – mai degrabă întâlnite în alte țări sau la animale
Ce este boala Lyme?
Boala Lyme este o infecție bacteriană care poate apărea după mușcătura unei căpușe infectate. Este provocată de o bacterie numită Borrelia burgdorferi, care se transmite prin saliva căpușei atunci când aceasta stă atașată de piele mai multe ore.
‼️ Foarte important pentru părinți:
🔸 Nu toate căpușele sunt infectate
🔸 Nu orice mușcătură de căpușă duce la boala Lyme
🔸 Riscul de transmitere este mai mare dacă căpușa rămâne atașată mai mult de 24 – 36 de ore
În România, boala Lyme este cea mai frecventă infecție transmisă de căpușe, dar apare în cazuri rare și, cu tratament corect, se vindecă fără complicații.
🧠 De reținut faptul că: boala Lyme NU se transmite de la om la om, ci doar prin mușcătura unei căpușe infectate.
Cât de relevantă este boala Lyme în România?
Deși este cea mai cunoscută boală transmisă de căpușe, boala Lyme NU este extrem de frecventă.
În fiecare an, în România, se raportează în jur de 500 – 1 000 de cazuri, din zeci de mii de mușcături de căpușă.
📌 De exemplu:
Dacă într-un județ se înregistrează 10 000 de mușcături raportate într-un an, doar aproximativ 50 – 60 de cazuri de boală Lyme sunt confirmate clinic sau prin analize.
Asta înseamnă că sub 1% dintre mușcăturile de căpușă duc la infectare – deci, riscul real este redus, dar nu zero.
⚠️ Totuși, în zonele împădurite din Ardeal (de ex: Harghita, Covasna, Mureș, Brașov), riscul este ceva mai mare – acolo unde populația de căpușe infectate este mai crescută.
Cum recunoaștem boala Lyme la copii?
Boala Lyme poate fi dificil de observat la început, mai ales dacă nu știm că a existat o mușcătură de căpușă. Din acest motiv, este bine să cunoaștem semnele care pot apărea în săptămânile următoare.
🔍 Semne clinice frecvente:
🔸 Erupția tipică – numită eritem migrator:
Este cel mai important semn! Apare de obicei între 3 și 30 de zile după mușcătură. Arată ca o pată roșie care se mărește treptat, cu centru mai deschis la culoare, semănând uneori cu o țintă sau un inel.
🔸 Alte simptome generale, ușor de trecut cu vederea:
– Febră ușoară sau intermitentă
– Oboseală inexplicabilă
– Dureri musculare sau articulare (mai ales la copii mai mari)
– Iritabilitate, somn agitat sau scăderea apetitului
Aceste simptome pot fi confundate ușor cu o răceală sau o viroză, mai ales dacă nu știm că a fost o căpușă implicată.
⚠️ În forme mai avansate (rare, dar posibile):
Dacă boala nu este depistată și tratată la timp, bacteria poate ajunge în sânge și apoi la:
🔸 Articulații – cel mai frecvent afectat este genunchiul, care se poate umfla, deveni dureros și rigid.
🔸 Sistemul nervos – apar dureri de cap intense, sensibilitate la lumină sau paralizie facială (mai rar la copii).
🔸 Inimă – pot apărea tulburări de ritm cardiac, dar acestea sunt foarte rare la copil.
💡 Ce trebuie să rețină părintele?
➡️ Dacă apare o erupție rotundă care se mărește treptat sau dacă copilul are simptome neobișnuite după o plimbare în natură, mergeți la medic cât mai curând.
➡️ Tratamentul administrat la timp vindecă boala complet și previne complicațiile.
Ce analize se fac dacă suspectăm boala Lyme?
Mulți părinți întreabă: „Trebuie să facem analize imediat după mușcătura de căpușă?” Răspunsul este: nu neapărat.
În faza de început, când apare erupția tipică (eritemul migrator), diagnosticul se pune clinic – adică medicul recunoaște boala doar uitându-se la aspectul pielii. În acest stadiu, analizele NU sunt obligatorii.
🔬 Ce teste pot fi recomandate mai târziu?
Dacă au trecut mai mult de 3 – 4 săptămâni de la mușcătură și copilul are simptome persistente, medicul poate recomanda teste de sânge:
🔹 ELISA – test de screening pentru anticorpi împotriva bacteriei
🔹 Western Blot – test de confirmare, dacă primul este pozitiv
‼️ Atenție: aceste teste NU sunt utile imediat după mușcătură, pentru că organismul are nevoie de timp ca să producă anticorpi. Dacă le facem prea devreme, rezultatele pot ieși negative, deși copilul este infectat – de aceea le numim negative false.
🧪 Trebuie testată căpușa?
Nu. Trimiterea căpușei la analiză nu este recomandată în mod curent. Faptul că o căpușă e sau nu infectată nu ne spune dacă boala a fost transmisă copilului și nu schimbă conduita medicală.
💡 Recapitulare:
➡️ Dacă apare erupția specifică, mergeți la medic – nu așteptați analiza.
➡️ Testele de sânge au rolul lor, dar doar în anumite cazuri, la recomandarea specialistului.
➡️ Nu vă bazați pe analize făcute „preventiv” imediat după mușcătură – nu ajută și pot crea confuzie.
Ce facem dacă găsim o căpușă pe copil?
Primul lucru – și poate cel mai greu pentru un părinte – este să rămâneți calmi. Știu că poate fi un moment stresant, dar panica nu ajută, iar cu câțiva pași simpli, situația se poate gestiona corect.
✅ Pașii corecți:
🔸 Îndepărtați căpușa cât mai repede, dar corect:
Folosiți o pensetă cu vârf subțire, prindeți căpușa cât mai aproape de piele și trageți drept în sus, cu mișcare fermă (Vezi videoclipul de mai sus). Nu răsuciți și nu smulgeți brusc. Ideea este să o scoateți întreagă, fără să o striviți, deoarece strivirea căpușei poate cauza golirea conținutului stomacului căpușei în plagă și fix asta încercăm să evităm.
🔸 NU puneți ulei, alcool, cremă, sare, benzină sau alte substanțe peste căpușă!
➡️ Aceste metode „băbești” pot părea tentante, dar ele irita căpușa și cresc riscul să elibereze bacterii în sângele copilului înainte de a cădea.
🔸 După ce ați scos căpușa, spălați zona cu apă și săpun, apoi aplicați un antiseptic blând (ex: betadină).
🔸 Notați data și locul mușcăturii: într-un carnețel sau în telefon. Aceste informații pot fi utile medicului dacă apar simptome mai târziu.
🔸 Supravegheați copilul timp de 30 de zile după mușcătură:
– Apare vreo pată roșie care se mărește?
– Devine somnolent, iritabil sau face febră?
– Se plânge de dureri la genunchi sau în alte articulații?
❗Dacă da, mergeți la medic pentru evaluare!
💡 Atenție: Dacă nu reușiți să scoateți căpușa complet sau nu aveți o pensetă potrivită, mergeți la cel mai apropiat cabinet medical. Este mai bine să o scoată un specialist decât să o smulgeți greșit.
🩺 Când este bine să mergeți cu copilul la medic?
Deși în multe cazuri căpușa poate fi îndepărtată acasă fără probleme, există situații în care este recomandat să cereți ajutor medical, pentru a evita complicațiile.
Mergeți la medic dacă:
🔸 Nu reușiți să scoateți complet căpușa – dacă a rămas o parte din corpul ei în piele sau dacă nu aveți ustensile potrivite, este mai sigur ca un cadru medical să intervină.
🔸 Apare o roșeață mare în jurul mușcăturii sau copilul dezvoltă simptome precum febră, oboseală neobișnuită, iritabilitate sau dureri – toate acestea pot fi semne că organismul reacționează la o infecție.
🔸 Este vorba despre un copil mic (sub 5 ani), care are pielea mai sensibilă și un sistem imunitar în dezvoltare.
🔸 Mușcătura este localizată într-o zonă delicată, cum ar fi capul, fața sau gâtul – aceste zone sunt mai sensibile și riscul de reacții este mai mare.
💡 Sfatul PediDuck: Mai bine mergeți la medic „degeaba”, decât să așteptați și să apară probleme. Prevenția înseamnă protecție, nu panică.
💊 Se dă antibiotic preventiv după mușcătura de căpușă?
Mulți părinți se întreabă: „Ar trebui să-i dau copilului antibiotic, ca să nu facă boala Lyme?”
Răspunsul este: nu automat.
Conform ghidurilor internaționale (IDSA, CDC), tratamentul cu antibiotic imediat după mușcătura de căpușă se recomandă doar în anumite condiții clare – și, de cele mai multe ori, nu se aplică la copii mici.
✅ Când este indicat tratamentul preventiv (profilaxia)?
Profilaxia cu antibiotic se recomandă doar dacă sunt îndeplinite toate aceste condiții:
🔸 Căpușa a fost atașată ferm pe piele (nu doar plimbată sau prinsă pe haine)
🔸 A stat atașată mai mult de 36 de ore
- Cum îmi dau seama de acest lucru?
- Dimensiunea căpușei –
Căpușele mici (numite nimfe) au dimensiuni de 1 – 2 mm când ajung pe piele. Pe măsură ce se hrănesc, se umflă și pot ajunge la 4 – 10 mm.
➡️ Dacă căpușa este vizibil umflată, rotunjită și lucioasă, înseamnă că s-a hrănit mai mult timp și cel mai probabil a stat peste 24 – 36 de ore. - Aspectul pielii din jur – Dacă zona este roșiatică, ușor inflamată sau are o mică umflătură, e posibil ca mușcătura să fi fost prezentă de mai mult timp.
- Comportamentul copilului –Dacă copilul s-a scărpinat sau a fost iritat într-o anumită zonă în ultimele 1 – 2 zile, dar nu ați observat căpușa până acum, este posibil ca aceasta să fi fost acolo de ceva vreme.
- Localizarea – Căpușele se atașează adesea în zone unde sunt greu de observat (scalp, după urechi, zona inghinală). Dacă a fost găsită într-o astfel de zonă, e posibil să fi trecut neobservată mai mult timp.
🔸 Ne aflăm într-o zonă cu risc crescut de boala Lyme – – cum sunt zonele împădurite din Cluj, Brașov, Harghita, Covasna, Mureș, Sibiu, dar și din Prahova, Dâmbovița, Argeș sau alte județe cu păduri dese și climă umedă.
🔸 Tratamentul poate fi început în cel mult 72 de ore de la îndepărtarea căpușei – vorbiți cu medicul pediatru
🔸 Copilul este clinic bine (nu are deja simptome de boală)
👶 Ce antibiotic se administrează în funcție de vârstă?
🔹 La copiii < 8 ani:
– Se poate administra Amoxicilină
– Dacă copilul este alergic la penicilină / betalactamine, se poate folosi Claritromicină
📌 Pentru a obține tratamentul antibiotic, este obligatoriu să discutați cu medicul pediatru, care va decide tratamentul în funcție de vârstă, greutate, locul mușcăturii și timpul de expunere.
🔹 La copiii > 8 ani:
– Se poate administra Doxiciclină, în doză unică
➡️ Și în acest caz, tratamentul se oferă doar cu recomandarea medicului.
ℹ️ Alte informații importante pentru părinți:
✅ Profilaxia este recomandată doar dacă căpușa a fost fixată în piele – nu e necesară dacă a fost găsită pe haine sau s-a agățat superficial.
❌ Profilaxia antitetanică NU este necesară după mușcătura de căpușă – căpușele NU transmit tetanos.
În concluzie
Căpușele pot părea înfricoșătoare la prima vedere, dar cu informația corectă, puțină prevenție și atenție la semnele de alarmă, riscurile devin ușor de gestionat.
🔹 Mușcătura de căpușă NU înseamnă automat boală.
🔹 Majoritatea căpușelor NU sunt infectate.
🔹 Verificarea zilnică a pielii copilului, mai ales după joaca în natură, e cea mai bună metodă de prevenție.
🔹 Dacă apare o pată roșie care se mărește treptat (eritem migrator) sau alte simptome, mergeți la medic imediat.
🔹 Nu administrați antibiotic „preventiv” fără un consult medical.
🔹 Profilaxia cu antibiotic se face doar în situații clare, la recomandarea medicului, și doar dacă căpușa a fost fixată în piele.
🔹 Nu sunt necesare vaccinuri sau injecții antitetanice după o mușcătură de căpușă.
👨⚕️ Ca pediatru, vă încurajez să vă bucurați de natură cu copilul, fără teamă. Joaca afară este foarte importantă pentru dezvoltarea fizică și emoțională a celor mici. Doar adăugați un pic de atenție și rutină de control – și sunteți pe drumul cel bun.
Acest articol ți-a fost oferit de către doctorul Rață Andrei. Dă click aici pentru a face o programare!
Dacă dorești un consult online atunci mă poți găsi pe aplicația Ringdoc! Apasă aici pentru a stabili o programare!
Dacă ai doar o simplă întrebare legată de acest subiect sau de oricare alt subiect, nu uita că îmi poți scrie pe Medic.Chat , iar eu îți voi răspunde în cel mai scurt timp.
Dacă informațiile oferite v-au fost utile și doriți să sprijiniți proiectul PediDuck, puteți să-mi arătați aprecierea prin donarea unui “🐣Bobocel de Rață” pentru a crește stolul de Rățuște accesând următorul link: https://buymeacoffee.com/pediduckf. Acest gest mă ajută să continui să creez conținut de calitate și să ofer sfaturi valoroase pentru părinți. Vă mulțumesc din suflet pentru susținere!
Bibliografie
Centers for Disease Control and Prevention (CDC) –
Tickborne Diseases of the United States
Lyme Disease Treatment and Prophylaxis GuidelinesInfectious Diseases Society of America (IDSA) –
Clinical Practice Guidelines for the Diagnosis and Management of Lyme Disease (2020)European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) –
Tick-borne diseases in EuropeMinisterul Sănătății din România –
Informări privind prevenția și tratamentul bolii Lyme și a mușcăturii de căpușă (materiale informative și protocoale naționale)Societatea Română de Boli Infecțioase și Tropicale –
Recomandări privind managementul post-mușcătură de căpușă la copii